Pentru prima dată în ultimii doi ani, prețurile zahărului și uleiului au scăzut în aprilie. Prețurile cartofilor sau brânzei însă au continuat să crească puternic. Alimentele au devenit principalul driver al inflației
Pentru prima dată de când inflația a început să crească, prețurile la alimente de bază precum făina, uleiul sau zahărul au scăzut în aprilie 2023, prin comparație cu martie din același an, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
♦ Prețurile la alimente au crescut în general în aprilie 2023 față de martie, dar prețurile zahărului, uleiului, mălaiului sau făinii au scăzut.
Pentru prima dată de când inflația a început să crească, prețurile la alimente de bază precum făina, uleiul sau zahărul au scăzut în aprilie 2023, prin comparație cu martie din același an, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Astfel, prețul uleiului, care a ajuns în multe cazuri peste 10 lei litrul, a scăzut în aprilie cu 2,5% față de martie. Scăderea este destul de mare, în condițiile în care inflația totală din aprilie 2023 versus martie a fost de 0,75%, iar în topul scumpirilor, de exemplu, se află brânza, al cărei preț s-a majorat cu 2,1%, sau cartofii, care s-au scumpit cu 2,2% lună/lună.
Cu toate acestea, cea mai mare presiune pe creșterea prețurilor din aprilie a venit tot din zona alimentară, care a înregistrat o inflație lunară de 1,1%, mult peste inflația generală de 0,75%. Dinamica lunară este importantă pentru că exprimă cel mai bine tendința prețurilor de consum.
„Cele mai puternice presiuni inflaționiste au venit de la prețurile alimentelor, care au crescut cu 1,1% lună/lună în aprilie, din cauza produselor alimentare de bază mai scumpe (carne, produse de panificație și lactate)“, remarcă economiștii BCR, într-o analiză a datelor INS.
Pe de altă parte, în zona de servicii, prețurile au crescut cu 0,77%, ușor peste dinamica generală a prețurilor. Cea mai mare influență pentru creșterea de prețuri a venit de la produsele cosmetice.
„Prețurile serviciilor au crescut cu 0,77% lună/lună, din cauza produselor de igienă și cosmeticelor mai costisitoare și a serviciilor de apă și canalizare. Prețurile nealimentare au crescut într-o măsură mai mică (0,48%), întrucât creșterea accizelor la tutun a fost compensată de energia electrică mai ieftină“, mai spun economiștii BCR.
Inflația anuală, scădere de 3 procente
Creșterea prețurilor de consum s-a temperat la 11,2%, o scădere de peste 3 puncte procentuale, de la 14,5%, cât a fost în martie. Scăderea a fost așteptată chiar dacă anticipațiile erau mai mici. În aprilie 2022 prețurile au crescut puternic și astfel, prin comparație, inflația a scăzut în aprilie 2023, ca urmare a ceea ce economiștii numesc „efect de bază“ sau „efect statistic“. „La 11,2%, inflația din aprilie a surprins în mod pozitiv, deoarece atât consensul pieței, cât și așteptările noastre au fost de 11,5%. Deși s-a datorat în principal efectului de bază și, prin urmare, în mare măsură anticipată, scăderea inflației din aprilie (de la 14,5% în martie) ar trebui să consolideze încrederea pieței în traiectoria descendentă a inflației din România“, notează economiștii de la ING.
Mai mult, evoluția din aprilie a făcut ca economiștii de la BCR să revizuiască în jos prognozele de inflație din 2023. Astfel, la final de an, creșterea anuală de prețuri ar urma să se situeze la 7,5%. „Revizuim previziunile de inflație la 7,5% an/an pentru sfârșitul anului 2023 (-0,2 pp), după evoluția din aprilie“, scriu economiștii BCR.
După 9 creșteri ale dobânzii de referință, Banca Națională a României (BNR) a luat decizia de a face o pauză și de a evalua impactul creșterii dobânzilor în inflație și economie. Astfel, la ultimele trei ședințe de politică monetară, dobânda de referință a fost menținută la 7%. BNR vede o inflație de 7,1% la final de 2023, dar și creștere economică.
