Pentru prima dată în istoria sa de membru, România a convocat la New York Consiliul ONU pentru a condamna atacul cu dronă al Rusiei de la Galați. ”Nu ar trebui să considerăm aceste escaladări noul normal”. Discursul integral al ministrului de externe, Oana Țoiu

Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat, în Consiliul de Securitate al ONU, că analiza militară și raportul tehnic realizat de autoritățile române arată „fără îndoială” că drona care a explodat la Galați era o dronă Geran-2 de origine rusească.

Anteriror în intervenția sa, reprezentantul Rusiei a acuzat România că ar fi convocat „în grabă” reuniunea Consiliului de Securitate și că ar fi formulat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei. Diplomatul rus a susținut că scopul ședinței ar fi fost alimentarea unui nou val de „isterie mediatică anti-rusă”.

Moscova a încercat să conteste versiunea Bucureștiului și a susținut că detaliile prezentate de România privind prăbușirea dronei ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Reprezentantul rus a afirmat că, dacă o dronă Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc, „consecințele nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”, iar „acoperișul ar fi fost complet distrus”.

În același discurs, diplomatul rus a sugerat, fără să prezinte probe, posibilitatea unei „provocări” a Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea acestora în conflict. Rusia a cerut și o anchetă „obiectivă și depolitizată”, cu implicarea părții ruse, afirmând că este gata să participe doar dacă primește date și fragmente ale dronei pentru analiză.

Vedeți mai jos discursul integral al Oanei Țoiu. 

Doamnă președintă, mulțumesc că ați convocat Consiliul de Securitate al ONU. Mulțumesc și președinției chineze pentru susținerea în pregătirea acestei întâlniri, și partenerilor care au susținut România. Trebuie să subliniez seriozitatea acestui incident. Este pentru prima oară în istoria de 70 de ani de când suntem membri ONU când România a cerut o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate al ONU pe o chestiune care ne implică direct. Istoria noastră nu a fost fără provocări. În special cum am auzit aici mențiuni despre cine înțelege Federația Rusă. Aș spune că Europa de Est are o bună înțelegere. Deși istoria noastră nu a fost fără provocări, nu am convocat Consiliul de securitate până astăzi. Dar facem asta astăzi, pentru că ceea ce am realizat în ultimii ani a fost să construim o țară sigură, o economie în creștere, care a crescut de 10 ori în ultimele 3 decenii. 

Am reușit să fim și un partener la securitatea regiunii, și vrem să vedem asta în viitor. Dar înțelegem acum mai mult decât am înțeles anterior, că pentru ca asta să se întâmple și să fie fără riscuri, trebuie să facem tot ce ține de noi – individual și la nivel politic – să oprim războiul de la graniță și să găsim o cale diplomatică în acea direcție. Avem o responsabilitate comună nu doar să tragem o linie, ci să ne asigurăm că nu mutăm această linie, așa cum și-ar dori unii câteodată. Este necesar ca acest consiliu să adreseze escaladarea ne-necesară din partea Federației Ruse în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. 

Consiliul de securitate este cel mai puternic instrument al comunității internaționale. Un instrument comun care ne permite să prevenim normalizarea abuzului. Putem și nu ar trebui să mutăm liniile pe care le-am trasat. Nu ar trebui să considerăm aceste escaladări ”noul normal”. În noaptea dintre 28 și 29 mai, o dronă rusească care purta o încărcătură de explozibil, a violat spațiul aerian românesc la 2 dimineața. O analiză militară arată că această dronă a fost inițial parte dintr-un grup de drone folosite într-un atac nocturn asupra infrastructurii civile ucrainene de peste Dunăre și a călătorit 4 minute în teritoriul nostru, ca ulterior să se prăbușească pe acoperișul unui apartament din Galați. Zona unde s-a prăbușit este aproape de granița cu dintre România, Moldova și Ucraina. De la începutul răzbioului de agresiune împotriva Rusiei, dronele rusești au pătruns de mai multe ori spațiul aerian românesc, precum și spațiul aerian al altor parteneri din Europa Centrală și de Est, încălcând dreptul internațional și carta ONU. 

Aceste exemple au fost adresate, de la Polonia, Lituania, Estonia, Letonia. De la începutul invaziei, au fost aduse în atenția consiliului. Am discutat îndelung despre ele și am exprimat solidaritatea. În cazul României, doar în acest an am văzut peste 30 de asftel de incursiuni și am observat o frecvență în creștere. Ce este diferit de această dată este că e prima oară de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei când cetățenii români au avut de asemenea nevoie de îngrijiri medicale și că proprietăți românești au fost avariate grav. O mamă și un copil au fost răniți și au avut nevoie de îngrijiri medicale, dar acum nu mai sunt în risc. 

Impactul a provocat un incendiu și daune extinse clădirii. Clădirea în sine a fost evacuată temporar. Vreau să ofer context: drona s-a prăbușlit într-o zonă rezidențială dens populată, unde bărbați, femei și copii trăiesc în siguranță alături de familiile lor. Efectele ar fi putut fi mult mai dure. România condamnă ferm acest gest iresponsabil, și incursiunile repetate de către vehiculele ruse în teritoriul nostru suveran. 

Indiferent care era destinația originală, gravitatea acțiunilor și responsabilitatea agresorului sunt clare. Riscul de asemenea subminează pacea și securitatea în Europa, și, prin implicațiile mai ample, reprezintă o îngrijorare pentru toți membri NATO. Doamnă președine, analiza militară arată fără echivoc că drona care s-a prăbușit în Galați este de origine rusească. 

Această concluzie este susținută de rapoarte tehnice emise de investigatorii noștri speciali și prezentate de președinte publicului. Pe lângă inscripțiile de pe dronă din fragmentele găsite, raportul stabilește clar că componentele electronice, sistemul de navigare, motorul sunt similare cu alte drone rusești descoperite anterior în România. 

Raportu arată de asemenea indicii de producție, inscripții și feature-uri, materiale care au același proces tehnologic și aceleași origini. Încălcările Federației Ruse de către dronele rusești ale spațiului aerian al României și al altor parteneri din Europa Centrală și de Est au continuat în mod repetat de la startul războiului împotriva Ucrainei. 

Acest consilu s-a reunit de asemenea și după acele incidente. Acest incident recent arată o realtiate extrem de îngrijorătoare: un tipar de atacuri indiscriminatorii cu drone care rănesc civili peste graniță, iar astfel de acțiuni sunt condamnate prin carta ONU și dreptul internațional. Războiul modern, cu vehicule autonome, nu creează o distanță de responsabilitate. Ne amintim avertismentul Secretarului General cu o zi înainte de incident, că rata de escaladare în războiul din Ucraina creează consecințe serioase pe mai multe planuri. Acestea trebuie adresate. Nu doar datorită impactului extrem de serios pe teren, ci și pentru că erodă premisele de bază pentru diplomație, pace și securitate. Oriunde, oricând și în orice situație, atacuri împotriva civililor și a infrastructurii civile, trebuie condamnate în cei mai duri termeni. România reiterează solidaritatea cu vecinii din Ucraina 

în apărarea legitimă împotriva agresorului și în exercițiul dreptului lor suveran de a-și alege viitorul. De la începutul agresiunii, am văzut relatări despre bilanțul uriaș al războiului în rândul populației civile din Ucraina. Curajul ucrainenilor, sacrificiul lor și reziliența ar trebui respectate și susținute. Dar pentru că au o capacitate crescută să se apere, nu ar trebui să considerăm asta ”noul normal”. 

Ar trebui să continuăm să punem presiune diplomatică pe agresor pentru a se opri. De multă vreme, România este un provider de securitate în regiune de nădejde. Eforturile noastre au avut beneficii pentru partenerii noștri din jurul lumii – inițiativa Black Sea Grain Initiative, care facilitează accesul la grânele ucrainene la consumatorii din jurul lumii, contribuția noastră la deminarea din Marea Neagră, sunt doar câteva exemple. 

Avem cea mai lungă graniță cu răzbioul. Și avem responsabilitatea să o apărăm. Pentru cetățenii noștri, dar și pentru că este granița UE cu războiul, este granița aliaților și a membrilor NATO, și nu este doar o responsabilitate comună, ci ceva care expune România la consecințele războiului. 

Și asta ne face și mai rezilienți în a continua eforturile înspre pace. De la debutul războiului, consecințele au fost resimțite în regiunea Mării Negre, inclusiv de către vecinii din Republica Moldova. 

Nu suntem parte din război, am fost clari în legătură cu asta din prima zi, dar vrem să fim parte din efortul de a opri războiul și a avea pace.  Reiterăm suportul pentru o încetare a focului imediată și necondiționată și căutarea unei păci de durată și justă în Ucraina. 

Am mai spus asta în acest consiliu de securitate și o repetăm azi – garanții de securitate robuste pentru Ucraina sunt esențiale pentru o pace credibilă în fața unui agresor care are un istoric de a încălca dreptul internațional. 

Ne confruntăm din nou cu un paradox: cerem asumarea responsabilității în acest consiliu, unde Federația Rusă – membru permanent, care ar trebui să asigure respectarea dreptului internațional, este și agresorul. 

Faptul că România a cerut această întâlnire, și prezența mea în această cameră, este un act de responsabilitate din partea noastră și angajamentul nostru față de principiile multilateralismului și a autorității consiliului. 

Apreciez exprimarea de suport și solidaritate exprimate de comunitatea internațională după evenimentul din Galați, inclusiv din această sală, și anterior când am prezentat o declarație  din partea a 56 de țări. Aceasta reconfirmă rolul crucial  al consiliului de securitate și al ONU în a asigura că încălcările de drept internațional nu rămân neadresate.