Previziuni 2023 – Economie verde. Banii din PNRR pentru reciclare, Sistemul Garanție-Returnare și găsirea unor soluții pentru poluarea din București sunt cap de afiș în economia verde

Presiunea de a fi sustenabile devine tot mai mare pe umerii companiilor care, dacă nu au făcut-o până acum, va trebui să se conformeze normelor în acest sens.

„Aș preconiza un focus din ce în ce mai mare asupra măsurilor ce trebuie implementate și o presiune mai ridicată atât în rândul agenților economici, cât și în rândul populației privind un management eficient al deșeurilor, dar și orientarea către soluții de business sustenabile, având în vedere că și în PNRR sunt alocate fonduri pentru investiții verzi sau valorificarea deșeurilor”, spune Daniela Dobre, directorul executiv al Green Environment Support, companie care oferă consultanță de mediu pentru agenții economici.

Prevederile legislative sunt însă cele mai mari obstacole peste care trebuie să treacă businessurile active în domeniul sustenabilității.

„Deși contextul economic actual este unul incert la nivel global, cred că România are toate șansele să aibă un an bun în zona economiei verzi. Cred că cea mai mare provocare va fi în zona legislativă, dat fiind faptul că este nevoie să corectăm cu rapiditate lucrurile care încă nu funcționează”, spune Marius Costache, CEO al GreenWeee, companie care se ocupă cu reciclarea electrocasnicelor.

În ceea ce privește Bucureștiului, aici nevoile sunt acute când vine vorba de economie verde, poluarea fiind una dintre problemele principale.

„Sper la zone cu emisii reduse în tot Bucureștiul și la eliminarea treptată a autovehiculelor poluante, transport în comun electric și eficient și stabilizarea problemelor de salubrizare de la nivelul întregului oraș”, spune Oana Neneciu, directorul executiv al ONG-ului de mediu Ecopolis.

În 2023 ar trebui făcute noi demersuri și pentru monitorizarea zgomotului și gestionarea lui pe baza unor politici publice.

Cu siguranță însă, cea mai mare așteptare a anului 2023 din economia verde este implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR), începând cu 30 noiembrie. Aceasta este, spun specialiștii, „un punct de cotitură” pentru reciclarea din România.

„Pe lângă costurile suplimentare pentru conținutul de zahăr, producătorii de băuturi răcoritoare vor suporta și costurile finanțării investițiilor în SGR. Împreună cu ei, și ceilalți ambalatori în plastic vor absorbi un cost suplimentar de peste 200 de milioane de euro, aferent taxei pe plasticul nereciclat pe care România o achită către UE”, spune Raul Pop, manager de programe în cadrul ONG-ului Ecoteca.

PREVIZIUNI:

► De la 1 ianuarie 2023, se modifică țintele de reciclare pentru anumite tipuri de materiale, iar ținta globală va crește cu 5%, ceea ce va presupune atât taxe mai mari pentru agenții economici, cât și o presiune mai mare pentru creșterea gradului de colectare și valorificare a deșeurilor de ambalaje.

► În primăvară ar trebui să fie gata planul integrat de gestionare a calității aerului în București, ceea ce înseamnă măsuri clare de reducere a poluării în orașe, precum și politici publice adecvate.

► Pe 30 noiembrie 2023 devine funcțional Sistemul Garanție-Returnare (SGR) pentru ambalajele de băuturi nereutilizabile, obiectivul fiind de creștere a gradului de reciclare și de educare a populației privind colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile.

► Din bugetul acordat prin PNRR, ar urma să se înființeze centre de colectare municipale care ar trebui să rezolve problema colectării selective de la populație, primăriile fiind principalii beneficiari ai acestor fonduri, precum și noi fabrici de reciclare.

► Comisia Europeană va intensifica solicitările pentru date de mediu corecte și pentru intervenția mai promptă a autorităților în vederea rezolvării neconformităților.

Surse: Green Environment Support, GreenWeee, Ecopolis, Ecoteca