Previziune pentru 2022: Băncile centrale, nu coronavirusul, vor dicta direcțiile economice în lume anul acesta

Coronavirusul nu va fi inamicul public numărul 1 al economiei globale în 2022. Cele mai mari pericole din acest an vor proveni din inflație și din riscul ca factorii de decizie să gestioneze greșit redresarea post-Covid, potrivit Bloomberg.

2022 este anul în care vom afla dacă economia globală este suficient de robustă pentru a se descurca cu mai puțin ajutor din partea guvernelor și a băncilor centrale și dacă inflația este un produs secundar temporar al Covid-ului sau o problemă mult mai persistentă.

Atunci când se confruntă cu o gamă largă de posibilități, analiștii se poziționează de obicei undeva la mijloc. Potrivit Bloomberg, părerea generală a specialiștilor este că economia mondială va crește cu 4,4% în 2022, după revenirea cu 5,8% din 2021. Din 2023 încolo, creșterea va reveni la norma pe termen lung de aproximativ 3,5%.

Cu toate acestea, datele oficiale par să nu reflecte întocmai realitatea. Spre exemplu, piața muncii din SUA: Existau cel puțin 10 milioane de locuri de muncă vacante în Statele Unite la sfârșitul lui 2021, pe care fiecare patron dorea să le ocupe prin eforturi substanțiale. Lipsa forței de muncă apare peste tot, cu excepția statisticilor. Realitatea spune că în SUA sunt peste 5 milioane de adulți care astăzi nu lucrează și care nu aveau un loc de muncă plătit la începutul anului 2020.

SUA nu este singura lipsuri în câmpul muncii. Regatul Unit a avut mai mult de un milion de locuri de muncă neocupate în noiembrie. Oamenii refuză să accepte un loc de muncă chiar dacă salariile cresc.

O mare parte a anului 2021, factorii de decizie de la Rezerva Federală și multe alte bănci centrale s-au simțit încrezători că au eliminat lipsa de forță de muncă și blocajele lanțurilor de aprovizionare, consecințe pe termen scurt ale pandemiei. Teama persistentă de Covid și subvențiile i-au descurajat pe mulți dintre șomeri să se întoarcă la muncă. Băncile centrale au susținut că toate aceste probleme se vor rezolva în timp.

Faptul că o bună parte din „surpriza” inflației din 2021 s-a datorat creșterii prețurilor la energie pare să întărească argumentele pentru lipsa de inițiativă a băncilor centrale, deoarece costurile mai mari ale combustibilului, în general, tind să încetinească creșterea. Cu toate acestea, de Ziua Recunoștinței, inflația prețurilor de consum din SUA a fost de 6,8% pe an, cea mai mare de când Ronald Reagan a fost președinte și de aproximativ trei ori mai mare decât prognoza Fed la începutul anului 2021.

În prezent, piețele pariază că Fed va majora ratele dobânzilor de cel puțin trei ori în 2022. Anglia, care se așteaptă ca inflația să depășească 6% în lunile următoare, a avut un avans la ultima sa întâlnire de politică monetară din 2021, majorând ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază. Investitorii au creionat alte patru creșteri în 2022.

Banca Centrală Europeană nu și-a majorat dobânda de politica monetară de mai mult de un deceniu, iar președintele ei, Christine Legarde, a spus că nici în acest an nu este posibilă o creștere. Zona euro din 19 țări este mai puțin predispusă la inflație decât Regatul Unit și SUA. Cu toate acestea, cu cele mai recente date publicate care arată că prețurile de consum au crescut cu un ritm record de 5% în perioada anului până în decembire, BCE ar putea intra, de asemenea, sub presiunea acestor creșteri.