„Prevenția“ este cuvântul cel mai folosit în sănătate, dar cât ne costă? Bolile de inimă sunt cauza principală de mortalitate în România, dar pachetul minim de prevenție începe de la 1.000 de lei. Cine și-l permite?

♦ O consultație la cardiolog, cu EKG și ecografie la inimă ajunge în prezent și la 1.100 de lei în marile clinici din Capitală. Pentru o coronarografie pacientul mai scoate din buzunar 2.000-3.000 lei ♦ „Doar consultația și EKG-ul intră pe bilet de trimitere, nu și ecografia. Avem loc în ianuarie“.

În România, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate (dintre toate afecțiunile medicale), cu circa 130.000-150.000 de decese anual, potrivit datelor de la Statis­tică, indicator ce ne poziționează în primele rânduri într-un clasament (raportat la locuitori) la nivel de UE.

Mortalitatea prin boli cardiovasculare este, altfel spus, de 58%- 60% în Ro­mânia, în timp ce media mor­talității în comunitatea europeană este de 46%. In continuare, pe screen­ing suntem spre coada clasamentului în UE (de exemplu la măsu­rarea colestero­lului), deci lipsesc mă­surile de prevenție pri­mară a acestor afecțiuni.

Paradoxal însă, în ulti­mii ani, „prevenția“ a devenit cuvântul cel mai folosit în sănă­tate, pe buzele autorităților din sănătate, specialiștilor și a proprietarilor de clinici și spitale. Dar cât ne costă în realitate pre­venția și screeningul pe bolile de inimă și câți pacienți își permit să facă screening?

Consultul la medicul cardiolog a ajuns să coste 370 de lei în cadrul marilor clinici din Capitală, la care se adaugă 230 de lei EKG și 500 lei ecografia de inimă, arată datele centralizate de ZF. Altfel spus, pacientul trebuie să scoată din buzunar 1.100 de lei, adică 20% din salariul mediu net, în cazul în care nu reușește să găsească un loc în baza biletului de trimitere. Mai mult, dacă pacientul trebuie să realizeaze o coronarografie, o proce­du­ră minim invazivă ce per­mite diag­nosticul și trata­mentul bolii ischemice co­ro­nari­e­ne, mai trebuie să scoată din buzu­nar încă 2.000-3.000 de lei pentru această in­ves­tigație la privat.

În cazul în care pacien­tul are nevoie de o operație de inimă (pro­te­za­re de valvă, spre exemplu) trebuie să aș­tep­te intervenția pe listele de așteptare din spitalele de stat sau să scoată din buzu­nar între 10.000 euro și 20.000 euro la privat.

Realitatea din teren arată că un pacient găsește în baza biletului de trimitere cu greu chiar și un loc la o consultație cu EKG, pentru că ecografia de cord (cea mai scumpă de altfel) nu se poate realiza în baza biletului în cadrul marilor clinici. ZF a găsit loc pentru consultație cu bilet de trimitere în Capitală peste o lună sau peste patru luni în funcție de rețeaua medicală la care a sunat în call center.

Între timp, la fiecare 30 de minute, un român face infarct miorcardic, arată ultime­le date. În România, doar 40% dintre paci­en­ții cu infarct sunt tratați în spital în pri­mele trei ore de la debutul infarctului, mai arată Asociația Medicală de Învățământ în Cardiologia Intervențională (AMICI).

Medicii de familie au raportat aproape 900.000 de cazuri noi de îmbolnăvire a aparatului circulator în 2022, cel mai recent an pentru care există date publice, potrivit Institutului Național de Statistică. Și cu un an în urmă, numărul era similar, ceea ce arată o incidență crescută a bolilor de inimă în rândul pacienților. În 2022, numărul de noi îmbolnăviri raportat în sfera afecțiuni­lor de inimă a trecut chiar peste nivelul din 2019. Cazul nou de îmbolnăvire este definit în metodologia INS ca boală depistată pen­tru prima oară, prin prezentarea pacien­tu­lui la medic, indiferent de data îmbolnăvirii și apariției primelor simptome clinice.

Mai mult, datele mai arată că medica­men­tele pentru bolile cardiovasculare se mențin pe primele locuri la consum în coșul de medicamente al românilor. Principalii fac­tori de risc care cresc incidența bolilor de inimă sunt fumatul, sedentarismul, dieta nesă­nătoasă, obezitatea, consumul de alcool.

România se află pe primele locuri în UE la incidența pe boli cardiovasculare și pe loc fruntaș la mortalitatea pe aceste afec­țiuni, bolile cardiovasculare repre­zintă prima cauză de deces în țara noastră, dat fiind că lipsesc măsurile de prevenție primară a acestor afecțiuni.

Spre comparație, în Finlanda mortalita­tea prin bolile cardiovasculare s-a redus la 34% în 2019, potrivit datelor Eurostat. 80% dintre oameni nu au nevoie să ajungă la spital să se trateze, pot fi tratați în afara spitalului, potrivit lui.

România are un Program Național de Boli Cardiovasculare, ce are ca obiectiv tra­ta­mentul bolnavilor cu afecțiuni cardiovas­culare (proceduri de cardiologie interven­țională, proceduri de chirurgie cardiovascu­lară, proceduri de chirurgie vasculară, pro­ceduri cardiologie intervențională ale mal­for­mațiilor cardiace), pentru care CNAS a decontat doar 282 de milioane de lei, în 2022, din bugetul total de 55 mld. lei al Casei din acel an, potrivit ultimelor date.