Președintele Trump se pregătește să traseze noi căi de atac pentru a repune în funcțiune tarifele blocate de Curtea Supremă și a-și păstra zidul protecționist

Cea mai importantă corecție primită de președintele Donald Trump în al doilea său mandat nu îl va opri să folosească tarifele vamale sau să perturbe economia globală, scrie Bloomberg. 

Totuși, zidul protecționist pe care Trump l-a ridicat în jurul celei mai mari economii a lumii este puțin probabil să mai arate vreodată la fel. Nici capacitatea președintelui de a răspunde rapid la schimbări geopolitice și la ceea ce percepe drept afronturi prin impunerea de tarife nu va mai fi aceeași. Același lucru este valabil și pentru influența pe care o avea în discuțiile cu CEO-i și lideri globali, inclusiv cu președintele chinez Xi Jinping, cu care urmează să se întâlnească în câteva săptămâni.

Trump a criticat dur decizia istorică a Curții Supreme, adoptată vineri cu scorul de 6-3, impunând în schimb o nouă taxă globală de 10% și promițând că va folosi alte instrumente pentru a-și menține politicile tarifare emblematice.

Însă aceste instrumente vin cu constrângeri legale și cerințe procedurale complexe. Niciunul nu îi va oferi libertatea de a amenința cu tarife țările europene care se opun planurilor sale privind Groenlanda sau statele care cumpără petrol iranian, așa cum permiteau măsurile anulate de instanță.

„Știm că există acum un tarif de 10% pentru 150 de zile. Ce nu știm este ce se va întâmpla după aceea”, a declarat Mike Froman, fost reprezentant comercial al SUA în administrația Obama și actual președinte al Council on Foreign Relations.

Până atunci, „va trebui să decidă dacă vrea explicit să impună un set complet nou de tarife cu doar două-trei luni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, într-un context în care publicul american a fost destul de clar că vede tarifele ca pe un factor care contribuie la criza costului vieții și că se opune acestora”.

Casa Albă se așteaptă ca majoritatea acordurilor comerciale încheiate de Trump cu alte țări — inclusiv unul semnat săptămâna aceasta cu Indonezia — să rămână în vigoare. Acest lucru ar putea fi explicat și prin faptul că partenerii au primit condiții mai avantajoase în urma deciziei Curții Supreme.

Economii precum Uniunea Europeană și Japonia au negociat acorduri cu tarife de 15% care este probabil să fie reduse la 10%. Doar din acest motiv, multe țări care beneficiază de acest „câștig neașteptat” nu vor face prea mult zgomot, a spus Froman.

Cu toate acestea, realitatea este că Curtea Supremă a Statelor Unite i-a retras lui Trump o sursă majoră de influență pe care o prețuiește.

Decizia va „restrânge capacitatea președintelui de a folosi rapid tarifele în scopuri geopolitice”, a declarat Everett Eissenstat, fost consilier economic internațional la Casa Albă în primul mandat Trump și în prezent partener la firma de avocatură Squire Patton Boggs. Acest lucru va însemna o schimbare fundamentală a abordării sale — sau cel puțin a modului în care restul lumii va reacționa.

Noua strategie va deschide o nouă perioadă de incertitudine, cu consecințe pentru economia SUA și cea globală, pentru consumatori, companii, bancheri centrali, acordurile comerciale fragile deja semnate și pentru cel mai important acord pe care Trump îl urmărește înaintea vizitei sale în China la începutul lunii aprilie. Este un moment de cotitură care va contribui, în cele din urmă, la definirea moștenirii politice a lui Trump.

„Aceasta este o componentă esențială a viziunii trumpiste și MAGA asupra rolului Americii în lume”, spune Barbara Perry, politolog la Universitatea din Virginia și autoare a mai multor cărți despre președinție și Curtea Supremă. „Este o piesă majoră nu doar de politică economică, ci și de populism în această țară și de «America First» pe scena globală.”

Decizia se va alătura unui panteon de cazuri ale Curții Supreme în care judecătorii au limitat politica economică a unui președinte, au reafirmat puterea judiciară și au restabilit rolul Congresului ca mecanism de control asupra executivului. Printre precedentele invocate de analiști, inclusiv de Perry, se numără blocarea de către instanță a încercării lui Harry Truman de a naționaliza industria oțelului din Youngstown, Ohio, în timpul Războiului din Coreea, precum și confruntările dintre Curte și Franklin D. Roosevelt pe tema New Deal.