Președintele Iohannis și noua definiție a succesului: Succesul este atunci când spun eu

Succesul, zice în Dex, este rezultatul favorabil al unei acțiuni. Acțiunea în cazul de față este campania națională de vaccinare. Rezultatul favorabil, așteptat, al acțiunii suna așa: „Ne propunem ca la 1 iunie să avem 5 milioane de persoane vaccinate, la 1 iulie 6 milioane, la 1 august 7 milioane de persoane vaccinate”.

Declarația de mai sus a fost făcută de președintele Klaus Iohannis pe data de 13 mai 2021, la Palatul Cotroceni, acolo de unde ne anunța că în România „campania de vaccinare a prins viteză”. Cu doar o zi în urmă, ZF scria pentru prima dată despre interesul de vaccinare măsurat după prima doză de vaccin care era în luna mai cu 20% mai redus față de iunie.

Cifrele spuneau altceva. Viteza despre care vorbea președintele semăna din ce în ce mai mult cu viteza medie a trenurilor de marfă care circulă în România. „36-48 ore de la Constanța la Curtici”.  Dar se poate ca și acesta să fie de fapt un timp record, un succes, și nu un indicator despre starea precară în care se află infrastructura feroviară a României.

Dar îi pasă cuiva de indicatori sau de cifre? Când succesul se măsoară altfel.

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, iese în fiecare săptămână în fața presei și prezintă cifre: „45 de centre de vaccinare au sistat temporar activitatea, alte 136 de fluxuri de vaccinare și-au sistat temporar activitatea”, „foarte probabil că numărul de centre active se va reduce”, „avem opt județe cu rată de acoperire vaccinală de peste 30%”, spunea Valeriu Gheorghiță în ultima conferință de presă, de joi, 24 iunie când prezenta și bilanțul campaniei de vaccinare: 4.661.527 de persoane cu cel puțin o doză, din care peste 4,4 milioane sunt vaccinate cu schema completă. „Acest lucru înseamnă o acoperire vaccinală de circa 25% din populația eligibilă la nivel național”.

Departe de rezultatul așteptat. Nu vom avea nici la 1 iulie cele 5 milioane de persoane vaccinate estimate pentru 1 iunie. Niciuna dintre țintele anunțate de președintele Iohannis nu va fi atinsă, dar își asumă cineva ratarea acestor obiective?

Dimpotrivă. Președintele Iohannis ne-a anunțat ieri că „avem un succes”. Cum se măsoară acest succes? „Deci, avem un succes care cumva se vede într-o reducere a dorinței de vaccinare”, spune Klaus Iohannis într-o declarație de presă de ieri, 24 iunie. Apoi președintele ne întreabă „Cum ar fi să vaccinăm doar puțină lume și să ne trezim în octombrie sau în noiembrie cu un al patrulea val, fiindcă virusul evoluează?” și concluzionează că e bine tosă ne vaccinăm pentru că altfel vom ajunge la spital.

Și nimeni nu vrea să ajungă la spital în România, o țară unde proiectele mari privind sănătatea și educația sfârșesc în sertare.

Unu din patru tineri care termină clasa a XII-a în acest an nu s-a înscris la bacalaureat, dar avem din 2016 un proiect de țară – România educată. „România Educată” este un proiect al președintelui României, un proiect național, așa scrie în prezentarea lui.

Copiii români au ajuns a doua cea mai mare populație rezidentă din Germania, după copiii nemților. În România natalitatea scade de la an la an, iar politicile pro-familie sunt ultimele pentru care există resurse. Nu sunt bani pentru majorarea alocațiilor, nu sunt bani pentru creșe, iar proiectele legate de educație timpurie stau în sertare.

“Educația ante-preșcolară este inexistentă sau grav subdimensionată în foarte multe localități din România. În aproape întreaga Uniune Europeană sunt create condiții pentru ca părinții să poată reveni la parcursul lor profesional, pe când în România reîntoarcerea la muncă presupune adesea dificultăți suplimentare în a găsi un loc într-o creșă. De aici derivă o serie de alte probleme sociale care au impact major în viața familiilor din țara noastră”, spunea Klaus Iohannis în ianuarie 2020 într-o conferință „România Educată – politici publice și coordonarea surselor de finanțare”.

Cum ar fi domnule președinte ca un an și jumătate mai târziu să ieșiți public și să ne spuneți de ce credeți că unu din patru elevi din clasa a XII-a nu s-a înscris la examenul de bacalaureat și ce plan concret aveți pentru ei?

Oare este și acesta tot un succes? Iar dacă, în ciuda succesului campaniei de vaccinare, ar fi bine totuși „ca fiecare român să se vaccineze, dacă nu vrea să ajungă la spital”, de ce ar fi bine totuși ca tinerii români de 18 ani să dea bacalaureatul? Sau „România educată” se construiește și fără BAC?