Preocupare, dar nu îngrijorare: băncile cu capital majoritar grecesc au rol moderat în sectorul bancar românesc

„Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române. Toate aceste bănci se supun doar legislației din România și sunt supravegheate direct de către BNR. În consecință, eventuale măsuri ale autorităților elene de restricționare a mișcărilor de capital nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc. Și eventualele măsuri ale băncilor din Grecia de a limita retragerile din cont sau de numerar nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc.“

„Băncile din România cu capital grecesc au o situație prudențială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluții nefavorabile.“

„Băncile din România cu capital grecesc nu sunt dependente de finanțarea oferită de băncile-mamă.“

Răspunsurile liniștitoare transmise de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la cele mai frecvente întrebări legate de băncile românești cu capital grecesc au venit în contextul în care tensiunea s-a intensificat în Europa și toți ochii stau ațintiți asupra Greciei. Situația tensionată din Grecia din ultima perioadă și retragerile masive din depozitele băncilor de la Atena sunt monitorizate de BNR, mai ales că și subsidiarele de la București au pierdut o parte din depozite în primul trimestru.

„Trebuie să recunosc că emoția este un sentiment firesc și nu-l putem combate numai cu vorbe, îl combatem și cu fapte. În astfel de situații precum cea din Grecia este natural să apară și reacții emoționale și, uneori, suprareacții. E de înțeles că noi sperăm ca raționalul și înțelepciunea să prevaleze și în aceste cazuri, pentru ca deciziile să fie cât mai bune, în special pentru deponenți“, a spus șeful băncii centrale. Guvernatorul BNR a îndemnat la rațiune și la înțelep-ciune în privința impactului situației din Grecia și a făcut apel la deponenții din bănci să nu acționeze emoțional. În cazul în care emoția va fi predominantă, Isărescu a dat asigurări că banca centrală poate să acționeze și cu „instru-mente de calmare“, urmând să utilizeze absolut toate instrumentele de care dispune pentru a evita încă de la începuturi „orice fenomen de panică bancară, care în esență este un fenomen irațional“.

Radiografia celor patru bănci cu acționariat elen de pe piața locală – Alpha, Bancpost, Piraeus și Banca Românească – arată că acestea au o cotă de piață de 12% din activele sistemului bancar, respectiv 45 miliarde de lei, au circa 7.250 de angajați care lucrează în 535 de sucursale, au dat credite clienților de circa 36 miliarde de lei, iar depozitele însumează 23 miliarde de lei.

Grecii au pierdut patru puncte procentuale din cota de piață în vremurile de criză și au fost nevoiți să ofere bonificații la depozite peste media pieței pentru a compensa scăderea liniilor de finanțare primite de la băncile-mamă de la Atena. Cele patru bănci aveau depozite totale de 23 miliarde de lei la finele lunii martie, în scădere cu 8% față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Scăderea în termeni nominali a fost de 1,7 miliarde de lei. Defalcat, depozitele Alpha au scăzut cu 10%, cele ale Bancpost cu 3%, cele ale Piraues cu 13%, iar cele ale Băncii Românești cu 2%. Mesajul transmis de banca centrală este că băncile cu acționariat elen sunt bine capitalizate și pot face față unor eventuale valuri de retrageri de numerar.

Cifrele care să sprijine acest mesaj au tot curs în zilele în care criza grecească a dat emoții tuturor. Rata de solvabilitate a băncilor din România cu capital grecesc este de 17,6% (în martie 2015), în creștere față de 16,3% în decembrie 2014 și semnificativ peste pragul minim reglementat la nivel european (8%). Calitatea fondurilor proprii ale băncilor din România cu capital grecesc este bună, iar activele lichide deținute sunt la un nivel adecvat, care asigură și o bună capacitate de a acoperi stocul de pasive pe termen scurt. Calitatea portofoliului de credite este în îmbunătățire, la valori apropiate mediei pe sistem – rata creditelor neperformante este de 15,9% în aprilie 2015, în scădere de la 21% în aprilie 2014.

Liniile de finanțare de la băn-cile-mamă din Grecia reprezintă circa 27,5% din totalul pasivului, iar cea mai mare parte a liniilor de fi-nan-țare, de 81,5%, au scadență mai mare de un an, după cum a arătat Isărescu. Scăderea dependenței băncilor din România cu capital grecesc față de finanțarea de la băncile-mamă se reflectă în ajustarea raportului credite-depozite, care s-a redus la 92%, deși rămâne peste valoarea medie la nivelul sistemului bancar. Riscurile de lichiditate sunt diminuate de existența acordurilor de com-pensare încheiate cu acționarii, la reco-man-darea clară a Direcției de Supra-veghere a BNR. Băncile cu ca-pital grecesc au posibilitatea refuzării retragerii depozitelor, iar acționarii băncilor cu capital grecesc nu au interes să-și retragă investițiile.

O eventuală retragere de capitaluri „peste noapte“, înainte de scadență, ar reprezenta o bilă neagră majoră pentru acționar, care și-ar putea pierde dreptul de vot în ca-drul băncii locale, după cum a avertizat guver-natorul BNR.
Toate cele patru bănci românești cu capital grecesc au fie numerar în casă sau în rezerve minime obligatorii, fie titluri de stat și alte active care pot fi transformate rapid în numerar, fie acces în baza acestora la facilitățile de finanțare rapidă de la BNR. Banca centrală adoptă mă-suri care să le asigure lichidități și, în con-dițiile în care băncile n-ar găsi lichiditate în piață, din cauza zvonurilor sau a unor suprareacții, vor găsi deschisă la BNR facilitatea de repo.

BNR poate fi împrumutător de ultimă instanță, nu numai prin operațiuni repo, dar și prin credit special, asigurând astfel lichiditatea necesară unei bune funcționări a piețelor, funcție pe care nu o au toate băncile centrale, a dat asigurări Isărescu.

Investițiile grecești în România, prin bănci și companii, se ridică la aproape 13,5 miliarde de euro. Până acum, tragedia greacă nu a provocat reacții dramatice la București, iar speranțele oficialilor sunt că nici nu vor apărea în perioada următoare.