Premierul Ciolacu anunță un acord cu Bruxelles-ul pentru reducerea deficitului bugetar pe o perioadă de șapte ani, dar nu dă niciun detaliu relevant

„Am ajuns la o înțelegere cu Comisia Europeană cu privire la planul fiscal. Este esențial că experții Comisiei au fost de acord că România are nevoie de o perioadă de șapte ani în care să facă investiții masive în economie. Prin urmare, investițiile vor crește în următorii ani și vom continua să investim masiv în economie și în infrastructură. Aprobăm, așadar, un proiect major de investiții ce conectează mari centre urbane prin transport feroviar modern”, a scris premierul Marcel Ciolacu, pe Facebook.

Niciun alt detaliu însă despre un proiect așteptat de luni de zile de economiști și de mediul de afaceri. Pentru că acesta ar urma să limpezească și felul în care se va face ajustarea fiscală. Un deficit ce se poate apropia în acest an de 8% din PIB nu poate fi redus doar prin efectul creșterii economice, iar guvernul ce vine după alegeri va trebui să aleagă între majorarea impozitelor și reducerea cheltuielilor publice sau să imagineze o variantă combinată. Ciolacu a sugerat o pistă: nu vor fi tăiate cheltuielile pentru că „vom continua să investim masiv…”. Deci de aici nu se poate tăia, iar din salarii sau pensii nici vorbă să se taie. Cum nimeni nu-și asumă în campanie majorări de taxe, guvernul va insista că ajustarea fiscală se va face pe termen lung pentru că, după cum spune premierul, „experții Comisiei au fost de acord că România are nevoie de o perioadă de șapte ani (de reducere a deficitului la sub 3% din PIB – n. red.) în care să facă investiții masive în economie.”

ZF  a scris în premieră încă din iulie 2024 că guvernul negociază un acord cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului pe o perioadă de șapte ani, dar trebuie să prezinte în toamnă un plan de redresare fiscală. Dar, în acest moment, nu este clar care taxe vor crește, există doar bănuiala că, într-o primă etapă, se va reveni la cotele standarde pentru unele facilități fiscale, cum ar fi reduceri de TVA la unele produse sau servicii, facilitățile fiscale din construcții, IT și agro.

Cu un acord de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de șapte ani, începând cu anul viitor, și o reducere graduală de 0,74 pp. din PIB, așa cum au anunțat premierul și ministrul de finanțe, înseamnă că punctul de plecare este un deficit în jur de 8% din PIB în 2024.

Ținta guvernului, conform tratatelor europene, este un deficit bugetar de 3% din PIB, dar care nu a mai fost atins de România din 2019. Pe de altă parte, din cauza crizelor suprapuse din ultimii ani, mai multe state europene au deficit bugetar peste țintele din tratatele europene.

La reducerea deficitului se uită mai cu seamă investitorii în datoria României. Cu cât deficitul și datoria cresc, cu atât guvernul dă dovadă de un risc mai mare, astfel că finanțatorii cresc dobânzile. În consecință, România plătește dobânzi mai mari pentru împrumuturi, iar aceste costuri se reflectă indirect în costul de trai din țară – cresc taxe ca să se plătească datoria și dobânzile sau se amână sau anulează investiții. Costul la care se împrumută statul are un efect și direct, pentru că dobânzile plătite de guvern urcă costul cu dobânzile pentru toată economia.