Cum se pregătește România pentru aderarea la Schengen terestru? Arad a mizat pe drumuri județene pentru a construi cât mai multe legături spre Ungaria, pentru a atrage forță de muncă și de peste graniță

Județul Arad a pariat încă de acum aproape zece ani pe Schengen, când a demarat alături de autoritățile maghiare modernizarea drumurilor județene care duceau spre frontieră. Însă, din cauza menținerii României în afara Schengen, acestea au rămas nefolosite. Dar, deja de aproape două săptămâni, autoritățile locale au demarat operațiuni de curățare a drumurilor care stăteau nefolosite, pentru a le deschide traficului rutier.

Din cauza șomajului scăzut în Arad, de doar 1-2%, co­munitatea are dificultăți în a atrage inves­ti­ții. Companiile aduc angajați și de la 100 km depărtare, însă din cauza blocării României în afara Schengen, până acum, cu greu se putea recruta de peste graniță.

Călin Bibarț, primarul municipiului Arad, în cadrul emisiunii ZF Investiți în România! Un proiect ZF & CEC Bank, declara în 2023 faptul că mulți din Ungaria deja lucrează sau și-ar dori să lucreze în România, doar că trebuie să ocolească pentru a intra pe la vamă. „Avem puncte de trecere blo­cate, de pe vremea Imperiului, care doar așteaptă aderarea la Schengen pentru a fi deschise. Acestea au fost refăcute de am­bele părți dar stau nefolosite“, a spus primarul.

Aradul a mizat pe legătura cu Ungaria încă din 2015, când a finalizat și inaugurat drumul Nădlac – Csanadpalota. Acesta a fost realizat în cadrul unui proiect transfrontalier româno-ungar și a costat peste 5,6 milioane de euro. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 5.638.346,56 euro, dintre care 1.224.356 euro au revenit părții române, iar peste 4.413.990,56 euro, părții maghiare.

Acest drum datează din 1750. Pe atunci, Nădlacul era reședință de raion din care făceau parte și Csanadpalota din Ungaria, și celelalte sate din împrejurimi. La momentul acela, se folosea acest drum pentru a veni la biserica din Nădlac, de către cei din Ungaria. Și cei din Nădlac îl foloseau ca să meargă la biserica din Ungaria.

Intrarea României în Spațiul Schengen constituie un pas semnificativ către integrarea europeană, având efecte pozitive asupra dezvoltării economice și sociale a regiunilor de graniță. Un exemplu remarcabil este județul Arad, unde președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca, a subliniat pregătirile intensive pentru acest moment istoric.

Iustin Cionca spune că în județul Arad se află cinci dintre cele 20 de puncte de trecere rutieră peste frontiera româno-maghiară: “Nădlac-Csanadpalota, Pecica-Battonya, Variașu Mic-Dombegyhaza, Grăniceri-Elek și Iermata Neagră-Denesmajor.” Toate aceste drumuri au fost recent modernizate, sporind conectivitatea transfrontalieră și economia locală.

Aceste îmbunătățiri au fost posibile datorită fondurilor europene accesate prin proiectul Interreg România-Ungaria, care au permis modernizarea a “peste 50 km în zona de graniță”. Aceste investiții nu doar că reduc timpul de deplasare, dar facilitează și mobilitatea forței de muncă către “cele 11 zone industriale din județ”, extinzând astfel oportunitățile economice în întreaga regiune.

Pe lângă infrastructura rutieră, Aradul a făcut progrese semnificative și în transportul feroviar și aerian. Deschiderea Vămii Nădlac 2 în 2015, pe autostradă, a transformat-o în “principala poartă rutieră a României”. De asemenea, calea ferată Curtici-Arad modernizată în 2016 este acum capabilă să primească trenuri de mare viteză din vestul Europei, reflectând angajamentul Aradului față de dezvoltarea și integrarea europeană.

În ceea ce privește transportul aerian, Terminalul T2 al Aeroportului Arad, construit de Consiliul Județean în 2016, primește “zboruri din zona Schengen”, dar nu și de la București.

Aderarea la Schengen aduce multe beneficii economice și sociale județului Arad. Reducerea timpului de așteptare la frontiere și economiile de combustibil contribuie la un confort sporit al călătoriei. Iustin Cionca subliniază că aceasta nu este doar o chestiune de confort, ci și “de considerente de natură economică pentru investitorii din Arad,” creând un mediu favorabil pentru afaceri și investiții.