Poveștile românilor care fac bani fără să fie angajați undeva, nu au șef și nici nu trebuie sa mergă la muncă zi de zi

Pe cât de diferite sunt domeniile în care lucrează, pe atât de diferite sunt și poveștile, ținutele, agendele și pasiunile celor ce au ales să „agațe în cui” legitimația de birou pentru a se dedica full time hobbyurilor transformate în meserie.

Potrivit datelor Eurostat, România ocupă un loc fruntaș în topul țărilor europene cu cea mai mare rată a persoanelor care lucrează pe cont propriu, respectiv 17% din populația ocupată, fiind depășită doar de Grecia (30%), Italia (22%) și Polonia (18%).

Mulți dintre cei care au ales să lucreze ca freelanceri, după ce au primit „votul publicului”, devenind suficient de cunoscuți în industria în care activează, au decis să îmbine și meseria de antreprenor cu cea de liber- profesionist, pornind mici businessuri conexe, mai ales că cele două, în unele cazuri, sunt relativ înrudite. Iar când vine vorba de diversitate, freelancingul nu are limite.

Pentru a afla mai multe despre cum o duc freelancerii români, cât câștigă, cu ce se ocupă și ce i-a determinat – cel puțin pe unii – să renunțe definitiv la statutul de angajat, am intervievat câteva persoane din diferite domenii, de la care am aflat, printre altele, că uneori confortul unui salariu constant care îți intră regulat pe card la data fixă e poate mai mare decât cel oferit de un regim de lucru flexibil, pe cont propriu, în care totuși ești direct responsabil de veniturile lunare pe care le obții, dar că satisfacția unei libertăți de exprimare neîngrădite, de pildă, compensează din plin acest compromis. Cu ce provocări vine, așadar, statutul de freelancer în România?

CITIȚI AICI POVEȘTILE LOR