Povestea unui român care a început să lucreze de la vârsta de 16 ani, iar în anii 2000 a decis să înceapă o afacere împreună cu o parteneră. Acum, businessul lor face milioane și lucrează cu el chiar și fiul său

Cu 124 de angajați, șapte spații de vânzare în Ploiești, Câmpina și Bușteni și o investiție de jumătate de milion de euro pentru creșterea producției, Cofetăriile Delice mizează anul acesta pe o cifră de afaceri de 34 de milioane de lei, față de 31,9 milioane de lei în 2022. Care sunt ingredientele care asigură creșterea în piața de cofetărie și patiserie?

Am avut primul job la 16 ani, vindeam înghețată, pe perioada verii”, începe povestea Vladimir Dascălu, care are acum 27 de ani și este a doua generație implicată în afacerile Delice, fiind fiul unuia dintre acționari. Îmbrăcat business, cu alură atletică, oferă o carte de vizită pe care este trecută funcția de sales manager. Practic, spune el, conduce afacerea împreună cu tatăl său, Laurențiu Dascălu, și asociata sa, Carmela Dragomir.

Cei doi asociați au început afacerea în 2000, fiecare deținând jumătate din pachetul de acțiuni; Carmela Dragomir avea experiență în domeniu, iar Laurențiu Dascălu, la rândul său, avea background bogat în horeca, povestește fiul său. „Tatăl meu a început să lucreze de la vârsta de 16 ani, de pildă picol pe litoral, apoi barman, după 20 de ani a lucrat și ca bucătar. Practic, au preluat la acel moment afacerea din Câmpina, cu două puncte de vânzare. Una dintre cofetării găzduia deopotrivă punctul de vânzare, laboratorul și birourile. „Inițial totul era foarte aglomerat”, spune Vladimir Dascălu.

A urmat deschiderea de noi spații, iar cea mai importantă decizie a fost dezvoltarea unui laborator într-un alt loc, în 2007. Spațiul care găzduiește acum nu doar producția ci și birourile, are o suprafață de circa 660 mp și se află în proprietatea firmei, iar cofetăriile funcționează în spații închiriate. Cea mai recentă investiție, pentru creșterea producției, a fost de peste jumătate de milion de euro, printr-o finanțare de ajutor de stat.

La laborator au fost instalate anul acesta printr-un proiect Electric-Up, panouri fotovoltaice, cu o investiție de 335.000 lei, astfel încât acum 30-40% din necesarul de energie este acoperit din sursă proprie. „Dezvoltarea inițială s-a făcut practic prin reinvestirea profitului și aport de capital al asociaților”, spune reprezentantul Delice.

Dar, punctează Vladimir Dascălu, probabil cel mai important rol în dezvoltarea afacerii l-a jucat decizia de a schimba tipul de materiii prime folosite. Anterior preluării, vechiul management folosea materii prime mai ieftine, premixuri. „Noii asociați însă au mizat pe alte tipuri de materii prime. Acum, peste mare parte din materiile prime de calitate sunt importate – frișca, untul, ciocolata, pasta de fistic sau de alune șamd – fiind aduse în principal din Franța, Belgia și Italia. Sunt folosite materiile de bază – făina, zahărul, laptele”, declară Dascălu.

O altă strategie care a avut mare impact în creșterea vânzărilor a fost decizia de a participa la competiții la nivel național și internațional, începând cu perioada 2005-2006. Carmela Dragomir, împreună cu echipa sa, au obținut medalii (bronz, argint și aur) la diverse competiții de cofetărie. 

Carmela Dragomir acum este ambasador în România al brandului de ciocolată Bercolade, dedicat cofetarilor, patiserilor și ciocolatierilor.

În cofetării se vând cutiuțe de praline pe care sunt marcate numele creatorului respectivului produs – în urmă cu câțiva ani Carmela Dragomir și echipa sa au obținut medalia de aur pentru cea mai bună pralină din lume la Trofeul Mondial de Ciocolaterie, Gelaterie și Patiserie, din Milano, Italia. Era vorba despre o variantă cu cătină și alta cu ciocolată belgiană și piper.

Tot el spune că pandemia a fost un moment de cumpănă, „pentru că s-au prăbușit vânzările, a trebuit să facem concedieri, a fost redus timpul de lucru. Pentru a supraviețui am intrat pe zona de livrări la domiciliu, ceea ce ne-a ajutat să supraviețuim. În perioada aceea duceam direct la ușa clientului comenzile, acum facem livrări doar la evenimente. Pentru comenzile din alte orașe există un prag minim, în funcție de distanță. Pentru București, de pildă, comanda minimă este de 1.000 de lei”, explică Vladimir Dascălu. În prezent, cele mai mari probleme sunt legate de forța de muncă: „nu găsim oameni pe care să îi angajăm”.

Ce se vinde cel mai bine? „Sunt oameni interesați de ultimele trenduri din domeniu (iar Franța dă tonul modei și în cofetărie), se vând foarte bine mousse-urile de ciocolată, se caută produsele care implică un grad mare de manoperă, sunt foarte la modă acum reproducerile de fructe. Este o prăjitură care arată ca o portocală, un măr sau o pară, în interior are mousse de ciocolată și chiar și o inserție din fructul respectiv, și implicit o astfel de prăjitură are nevoie de mai multă muncă decât dulciurile tradiționale, cum ar fi eclerul sau savarina”, spune reprezentantul Delice.

Produsele dietetice, cu îndulcitor stevia, folosită în rețetele unor produse de 4-5 ani, reprezintă încă foarte puțin din vânzări, spune tânărul, care precizează că nu a făcut un calcul în acest sens. Pentru mousse-urile cu stevia sunt importate sortimente de ciocolată, și ele produse tot cu îndulcitorul natural amintit, astfel încât pot fi consumate de persoane în dieta cărora lipsa zahărului joacă un rol cheie.

Prețurile produselor au crescut, odată cu inflația din ultimii ani, cu circa 10-15% față de nivelul din 2020, de pildă. „Ca și celelalte domenii, și cofetăria a avut de suferit în urma schimbărilor economice din ultimii ani, iar asta a dus invevitabil la creșterea prețurilor. Perioada de după pandemie a fost una dintre cele mai haotice și imprevizibile. Săptămânal, timp de mai multe luni de zile materiile prime veneau cu alt preț”, își amintește Dascălu, care dă câteva exemple de prețuri din galantarele firmei.

Majoritatea clienților (60%) consumă prăjiturile la cofetărie, o pondere mai mică având cei care iau produsele acasă. Cei mai mulți preferă să vină să le ia direct de la laborator, din Câmpina. Torturile se vând aproape integral pe comandă, pentru că sunt personalizate în funcție de eveniment și tipul de client vizat – pentru copii de pildă sunt torturi în formă de personaje din desene animate – fie prințese, mașini sau supereroi. Cel mai bine vândute prăjituri din oferta Delice sunt amandinele, ora 12 și eclerul cu vanilie, dar lista de produse reunește peste 120 de produse. La care se adaugă și produsele de patiserie, astfel încât oferta reunește peste 150 de produse.

Un tort înalt de 3 metri. În laboratorul Delice a fost realizat și cel mai înalt tort din România, care a avut o înălțime de 3 metri și a fost comandat pentru o nuntă. A fost livrat în trei bucăți, asamblate ulterior la locație și Carmela Dragomir și  Laurențiu Dascălu s-au dus special pentru a supraveghea manipularea și asamblarea tortului. „Acum se poartă – și este cea mai bună soluție – realizarea așa-numitelor torturi piesă”, explică Vladimir Dascălu. În prima jumătate a acestui an din laboratorul Delice au ieșit mii de torturi, cu un volum total de 55.000 kg.

În ce privește torturile de nuntă, sunt câteva criterii esențiale în funcție de care clienții aleg un anumit produs: „Primul ar fi locația, iar aici putem avea de la torturi cu tematică luxuriantă până la torturi naked cake pentru locații mai rustice. Anotimpul este iarăși un factor foate important. Întâlnim decoruri cu tematică de floarea-soarelui pe perioada verii sau torturi cu decorațiuni de ghinde și frunze specifice toamnei. Alt lucru interesant pe care l-am remarcat la foarte mulți clienți întorși din afară pentru a-și face nunta e că aleg torturi cu motive tradiționale românești”, spune reprezentantul Cofetăriilor Delice. Candy-barul este nelipsit de la evenimente, însă clienții mai pot alege și varianta cu fructe glazurate în fântâna de ciocolată.

Privită din prisma cifrelor, evoluția afacerii arată atractiv pentru alți antreprenori, povestește tânărul, așa că „ni s-a pus de foarte multe ori întrebarea legată de franciză, dar în acest moment suntem la capacitate maximă. În plus, este un business greu de francizat, pentru că produsele artizanale au un termen de valabilitate redus – de trei zile în cazul celor cu frișcă și cinci zile în cazul celorlalte, astfel încât livrările sunt dificil de realizat. În plus, chiar și producția prăjiturilor este un proces complex, greu de reprodus de către alții”, povestește tânărul, absolvent al Facultății de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității Titu Maiorescu. El spune că un program de 9 la 5, și primii pași în traseul său zilnic, la muncă, sunt în laborator, unde verifică dacă sunt eventuale probleme, apoi merge în cofetării „să văd dacă totul e în regulă. De cele mai multe ori privesc toate secțiunile businessului, identific problemele – dacă sunt – și văd cum pot fi rezolvate. Am și întâlniri cu tatăl meu și asociata lui și stabilim obiective și ce e de făcut în perioada următoare”.

Angajat pe perioada vacanțelor de vară din vremea liceului în firmă, a trecut prin toate zonele afacerii, am încercat chiar să învăț cofetărie, „dar nu mi-a plăcut mai nimic în sfera de procuție. Singurul lucru de care am devenit pasionat este gelateria. Anul acesta am început să mă documentez serios în acest domeniu, am fost în Italia la un curs de specialitate. Chiar dacă nu mă atrage activitatea din laboratorul de cofetărie, mi-a plăcut dintotdeauna să gătesc, să combin gusturi, ceea ce fac acum și cu înghețata”, declară Vladimir Dascălu. În cadrul gelateriei se regăsesc și arome surprinzătoare. „Avem o gamă foarte largă de înghețată artizanală cum ar fi aroma de soc sau alune de Piedmont. Pe viitor plănuim să introducem mai multe arome pe baza de infuzii, ne gândim la mixuri de fructe și diferte infuzii cum ar fi ghimbir și grapefruit sau ciocolata și infuzie de mentă”, adaugă tânărul.

Producția artizanală de înghețată, explică el, se poate face în două variante – din premixuri livrate de distribuitori sau de la zero. „Ce ne avantajează față de alții este că producem de la zero – cu lapte, ouă, frișcă, zahăr. Un produs natural 100%. La fabrica italiană unde am făcut cursul de gelaterie mi s-a spus că sunt șocați de calitatea de pe piața din România pentru că în Italia găsesc mai rar acum înghețată de calitate așa bună”, spune Dascălu.

Pasiunea sa, de când era mic, se leagă de sport. Mi-au plăcut mereu cursele de motociclete, de biciclete. „Chiar timp de un an am avut o mică afacere cu biciclete la Sinaia, dar a fost foarte obositor. În timpul săptămânii, după ce plecam de la firmă, mă duceam la Sinaia să repar biciclete, ceea ce făceam și în weekend. Practic nu aveam nicio zi liberă, lucram în continuu. Și am decis să mă axez pe ce este mai important, pe partea de cofetărie, dacă alergi după doi iepuri nu prinzi niciunul”, conchide Vladimir Dascălu.  

„Sunt oameni interesați de ultimele trenduri din domeniu (iar Franța dă tonul modei și în cofetărie), se vând foarte bine mousse-urile de ciocolată, se caută produsele care implică un grad mare de manoperă, sunt foarte la modă acum reproducerile de fructe. O prăjitură care arată ca o portocală, un măr sau o pară, în interior are mousse de ciocolată cu o inserție din fructul respectiv, și implicit o astfel de prăjitură are nevoie de mai multă muncă decât dulciurile tradiționale, cum ar fi eclerul sau savarina” – Vladimir Dascălu, Delice.