Povestea unui cuplu de corporatiști ce a cumpărat „un castel uitat de lume” într-un sat din Covasna și l-a transformat într-o destinație de lux cu peste 50.000 de oaspeți. Cum arată astăzi proiectul? - FOTO

Într-o zi friguroasă de iarnă, Lilla și Atilla Rácz au vizitat un castel, descoperit într-o carte despre clădirile nobiliare din zonă, unde era prezentat cu mențiunea că „își așteaptă soarta mai bună”. Cuibărit în Tălișoara, un sat din Covasna, conacul cu o istorie de 350 de ani era uitat de lume și de vreme.

A urmat o aventură curajoasă prin care cei doi au vrut să-și valorifice experiența acumulată în corporații pentru a creea un proiect propriu. Acum, Castel Daniel are o nouă viață, primește oaspeți, oferă experiențe, fiind, el însuși, o destinație.

Castel Daniel nu este un hotel în sensul clasic. Este un loc cu suflet, un conac transilvănean restaurant cu grijă, care îmbină farmecul istoric cu ospitalitatea autentică, spune Lilla Rácz, antreprenoarea care împreună cu soțul său a cumpărat, restaurat și dezvoltat castelul. „Oferim oaspeților noștri nu doar cazare și masă, ci o experiență: camere amenajate individual, fiecare cu povestea ei, o bucătărie locală reinterpretată, liniștea și pașii domoli din Cellarium Slow Down Spa de care au nevoie pentru a se reconecta cu ei înșiși, și desigur, servicii excepționale într-un cadru istoric autentic.

Pe lângă faptul că suntem o destinație autentică, cu un concept bazat pe experiența oaspetelui, într-un spațiu arhitectural și istoric deosebit, ne mândrim în special cu feedbackul oaspeților în care, remarcă mereu calitatea serviciilor și amabilitatea echipei noastre.”

Povestea a început cu ani în urmă, din dorința celor doi soți de a se apropia de meleagurile natale și de a valorifica experiența acumulată în corporații într-un proiect palpabil, care să păstreze și să creeaze valori autentice, și care i-a împins să căute o investiție în domeniul ospitalității. „Așa <ne-a găsit> castelul, într-o carte despre clădirile nobiliare din zonă, unde era prezentat cu mențiunea că <își așteaptă soarta mai bună>”.

Și, spune antreprenoarea, a fost dragoste la prima vedere. Au mers într-o zi friguroasă de iarnă să viziteze clădirea, aflată într-o mică localitate – un colț parcă uitat de lume, în care nu pășiseră niciodată până atunci, chiar dacă se afla la doar 50 km de orașele lor natale. Și deși era frig, clădirea abandonată și pe alocuri dărăpănată, nu le-a deloc fost greu să-și imagineze cum ar putea readuce la viață poveștile ei seculare, și să le ofere viitorilor oaspeți experiențe cu adevărat memorabile.

Cititi aici materialul integral