Povestea uneia dintre cele mai cunoscute încălțări sport, purtată de miliarde de oameni, dar despre care foarte puțini știu cine este omul care a inventat-o și cum s-a inspirat din ventuza unui țânțar atunci când a creat-o

Când vorbim despre revoluția încălțămintei sport, numele care apar reflex sunt Phil Knight, creatorii Adidas, cultura Nike sau fenomenul Jordan. Puțini însă cunosc povestea antreprenorului japonez fără de care sneakerul modern nu ar fi existat: Kihachiro Onitsuka, fondatorul Onitsuka Tiger, compania care avea să devină ulterior ASICS – un gigant global al industriei sportului.

O nitsuka nu și-a început parcursul antreprenorial nici din sportul de performanță, nici din lumea modei. A fost ofițer în armata japoneză, iar după război a lucrat într-un domeniu complet diferit, vânzările, în Kobe. Dar a observat că Japonia postbelică avea nevoie de o generație de tineri care să își găsească din nou disciplina și direcția, iar sportul putea deveni infrastructura psihologică de reconstrucție a unei națiuni. În 1949, într-o perioadă în care Japonia abia își revenea economic, a fondat Onitsuka Co., Ltd. cu o idee la fel de simplă precum vizionară: „Dacă vrei să schimbi oamenii, începe prin a le schimba pantofii” (sursa: ASICS History — ASICS Corporation Official Website).

Primele sale produse nu au fost nici pe departe succes garantat. Onitsuka experimenta obsesiv, căutând aderență, flexibilitate și confort. Momentul decisiv a venit într-o zi în care, privind cum o ventuză a unui țânțar se lipește de piele, a înțeles cum ar trebui să funcționeze talpa ideală pentru baschet. Acea inspirație biologică – surprinzător de modernă pentru anii ’50 – stă la baza unuia dintre primele sale modele iconice.

Așa a luat naștere ceea ce astăzi numim „biodesign” în footwear, cu zeci de ani înainte ca termenul să fie inventat. La începutul anilor ’60, pantofii Onitsuka erau deja purtați de sportivi de performanță. Modelul Mexico 66, devenit ulterior simbol cultural după ce a apărut în filmele lui Bruce Lee, venea cu o altă inovație: benzile încrucișate (stripe design), ce aveau să devină identitatea vizuală ASICS.

Iar relația cu Phil Knight și Bill Bowerman – fondatorii viitorului Nike – a început exact aici: Knight a vândut în SUA pantofi Onitsuka înainte de a crea Nike, recunoscând influența lor în dezvoltarea industriei (sursa: Phil Knight – „Shoe Dog”). În 1977, Onitsuka a fuzionat compania cu alte două firme japoneze și a creat ASICS – un nume derivat din deviza latină Anima Sana In Corpore Sano („Minte sănătoasă într-un corp sănătos”). Viziunea sa originală – pantoful nu este doar un accesoriu, ci un instrument pentru sănătatea fizică și mintală – devenea astfel identitatea oficială a brandului.

Spre deosebire de alți antreprenori, care au mizat pe marketing agresiv sau celebrități, Onitsuka a construit un brand din inginerie, disciplină și obsesia pentru funcționalitate. Desigur, povestea lui Onitsuka nu este lipsită de controverse și dificultăți. Ruptura de partenerii americani care aveau să fondeze Nike a dus la un litigiu celebru privind distribuția – o confruntare care a redefinit piața globală a sneakerilor.

Compania a trecut prin perioade de stagnare, prin schimbări de direcție și prin adaptarea dificilă la competiția agresivă a brandurilor occidentale. Însă ceea ce a rezistat timp de decenii este filosofia sa: „Confortul pantofului este începutul sănătății omului” (sursa: ASICS Archives / Corporate Philosophy). Astăzi, Onitsuka Tiger este linia de moștenire a corporației ASICS și un brand global în plină relansare, purtat în modă, sport și cultură pop. ASICS are venituri de miliarde de dolari, investește masiv în cercetare biomecanică și este unul dintre puținele nume din industrie care își revendică explicit originile: nu din marketing, ci din inginerie.   

Lecții pentru antreprenori din povestea lui Kihachiro Onitsuka

1. Inovația vine, deseori, din observații pe care alții le consideră banale.

Onitsuka nu s-a inspirat din cataloage sau din competitivul sportiv al vremii. S-a inspirat din… ventuza unui țânțar.

Lecția: uneori soluțiile revoluționare sunt în fața ochilor, dar puțini știu să le vadă.

2. Nu trebuie să fii sportiv ca să inovezi sportul.

Onitsuka nu era atlet, designer sau inginer biomecanic. Era un om care a înțeles oamenii.

3. Uneori, cea mai bună strategie este să creezi piața pe care încă nu o vede nimeni.

În 1949, pantoful sport nu era o prioritate. Japonia era săracă, sportul era marginal. Dar Onitsuka a anticipat creșterea masivă a industriei sportului și fitnessului cu 20–30 de ani înainte.

4. Funcționalitatea câștigă întotdeauna pe termen lung.

Bruce Lee, alergătorii olimpici, sportivii niponi – toți au purtat Onitsuka nu pentru brand, ci pentru că funcționa mai bine. Brandurile pot apărea și dispărea, dar o tehnologie superioară își găsește întotdeauna locul.

5. Construiește relații – chiar și atunci când par mici. Poți crea istorie din ele.

Phil Knight a fost inițial un simplu distribuitor al pantofilor Onitsuka în America. Din acea relație s-au născut ulterior Nike și decenii întregi de competiție – sportivă, dar și în business.

Traducere și adaptare: Ioana Matei