Povestea unei tinere care a reușit într-un domeniu dominat de bărbați și a reușit să își transforme pasiunea într-o afacere.

Noile tehnologii, precum inteligența artificială (AI), au fost sau încă sunt văzute cu scepticism de oameni, însă Ioana Văcărașu – în prezent cofondatoare și Chief Growth Officer în cadrul Dyver.AI, care a dezvoltat o soluție AI pentru listarea produselor în e-commerce – a privit lucrurile dintr-o altă perspectivă.

Ce m-a atras inițial către tehnologie a fost potențialul său de a rezolva probleme umane la scară largă. M-a fascinat mereu cum sistemele – fie ele digitale sau sociale – pot crea punți acolo unde există prăpăstii, cum pot apropia oameni și idei care altfel s-ar fi pierdut. Pentru mine, tehnologia nu a fost niciodată doar un instrument; a fost un partener în progres. Rezonează profund cu dorința mea naturală de a găsi eficiență și de a îmbunătăți lucrurile, fie ele mari sau mici. Când îmi concentrez atenția asupra unui lucru, văd instinctiv cum ar putea fi rafinat și rareori mă pot opri până nu fac acel pas înainte. În acest sens, tehnologia se simte ca o extensie firească a acestei perspective – un asistent de încredere care transformă ideile în realitate”, spune într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Ioana Văcărașu, cofondatoare și Chief Growth Officer în cadrul Dyver.AI.

La început, nu a avut mentori în sensul clasic, dar a avut experiențe care i-au arătat ce poate face tehnologia: cât de mult timp poate economisi, câtă claritate poate aduce în luarea deciziilor, cât de elegant poate transforma un obiectiv vag într-un rezultat concret. „Aceste revelații nu au venit de la o singură persoană, ci din context – din oamenii cu care am lucrat, din provocările pe care le-am întâlnit, din lecțiile subtile pe care le-am absorbit de-a lungul drumului.”

Astfel, drumul ei în tehnologie pare o împletire firească între latura ei rațională și cea creativă. „Soluțiile sunt pentru mine un mod de a fi, iar tehnologia este cel mai extraordinar instrument pe care îl avem la dispoziție pentru a le da viață. În prezent, cu automatizarea și inteligența artificială care amplifică ceea ce poate fi realizat, simt că oportunitățile sunt infinite”, mai spune Ioana Văcărașu.

Drumul ei în domeniul tehnologiei a fost, la început, unul neașteptat, mai ales într-o industrie unde predominau bărbații, dar dorința de a adresa nevoile pieței și de a transforma realități concrete în soluții digitale a fost ceea ce a ghidat-o în parcursul său. 

A ajuns în acest domeniu dintr-o pasiune deosebită pentru analiza pieței și soluționarea problemelor reale prin mijloace inovative. Ioana Văcărașu a lucrat ani buni în diverse domenii, de la marketing și vânzări, până la managementul de produs, iar experiența acumulată a fost fundamentul pe care și-a construit viziunea actuală. „Când am intrat în tehnologie, nu era atât de ușor să înțelegi cum ar putea aceasta să aibă un impact semnificativ într-un domeniu precum comerțul electronic. La început, eram puțin copleșită de complexitatea industriei, dar mi-am dat seama rapid că există o legătură directă între inovația digitală și creșterea eficienței în afaceri. Am început să învăț rapid, să mă implic în dezvoltarea de soluții care să ajute companiile să își vândă produsele mai eficient, folosind tehnologia ca instrument cheie”, își amintește Ioana Văcărașu despre primele sale experiențe în tech.

Ea spune că că drumul ei ca antreprenor este încă la început, iar ecosistemul de start-up-uri – mai ales cel internațional și regional, unde interacționează frecvent – devine tot mai divers. „Am avut norocul să mă dezvolt în medii în care genul meu nu a fost un factor definitoriu, ci mai degrabă un context în care am putut să mă exprim liber, să las competențele mele să vorbească înaintea oricărei etichete.”

Desigur, au existat momente în care a simțit că dinamica se schimbă în funcție de cine se află în cameră. „Uneori, deciziile par să fie luate mai ușor între bărbați, un fel de reflex cultural care, deși subtil, poate influența ritmul conversației. Dar în loc să iau aceste momente personal, le-am privit ca pe niște piese de puzzle – fragmente ale unui peisaj mai mare. Am învățat să navighez printre aceste situații recunoscând tiparele din timp.” Și uneori, asta a însemnat să implice un coleg bărbat în discuțiile finale sau să-l roage să semneze un email, nu ca o concesie, ci ca o metodă de a păstra lucrurile în mișcare.

Pe de altă parte, Ioana Văcărașu a întâlnit mulți oameni care au apreciat felul în care abordează problemele: cu precizie, bazată pe date și logică clară. „Aceste momente îmi amintesc că adevărata compatibilitate într-o relație profesională nu e dictată de gen, ci de stilul și perspectiva pe care le aduci în joc. Femeile nu și-au croit drumuri pentru a demonstra ceva, ci pentru că ideile lor au valoare, soluțiile lor funcționează iar adevărul lor rezonează.”

Totuși, e adevărat că există o presiune nescrisă de a demonstra constant că aparții – mai ales în momentele de îndoială sau de bias subtil, mai spune Ioana Văcărașu. „Dar oare nu se aplică asta tuturor, într-un fel sau altul? Pentru mine, aceste provocări nu sunt blocaje, ci oportunități de a mă adapta și de a răspunde. Fiecare dinamică își are propriul ritm, fiecare obstacol ascunde o soluție. Puterea reală stă în a întâmpina aceste momente cu flexibilitate, grație și o concentrare neclintită asupra scopului pe care îl urmărești.”

Depășirea obstacolelor legate de prejudecăți sau stereotipuri începe, de cele mai multe ori, prin acceptarea complexității domeniului în care lucrăm, explică antreprenoarea. În tehnologie – și mai ales în inteligența artificială – provocările nu sunt doar tehnice, ci adesea țin de așteptări și înțelegere. „Să luăm de exemplu AI-ul în eCommerce. Există un val de entuziasm – companii care își doresc să integreze AI în procesele lor, sperând că va rezolva imposibilul. Dar această efervescență vine, de multe ori, cu promisiuni exagerate, așteptări greșite sau implementări defectuoase.” Astfel, sunt echipe care adoptă asistenți generici, precum ChatGPT sau Gemini, cu speranțe mari, doar pentru a se confrunta cu dezamăgiri atunci când aceste instrumente nu oferă rezultatele așteptate – nu din cauza tehnologiei în sine, ci din lipsa unui plan adaptat nevoilor lor specifice, punctează Ioana Văcărașu.

Ea spune că Dyver se află la o intersecție între inovație și educație. „Cheia e să livrăm soluții dar să arătăm și cum pot fi ele folosite eficient. Credința noastră e simplă: tehnologia ar trebui să împuternicească oamenii, nu să-i copleșească. De aceea construim această unealtă care simplifică lucrurile complexe, permițând echipelor să facă ceea ce știu mai bine – să își crească businessul, să fie creative și să se concentreze pe punctele lor forte.” Spre exemplu, sunt companii care, după o discuție cu reprezentanții Dyver, au încercat să construiască automatizări interne. Însă au descoperit rapid resursele imense de timp, expertiză și bani necesare pentru a face acest lucru. 

„După ce au investit zeci de mii de euro și au deviat echipe întregi de la activitatea lor principală, au realizat că riscurile și costurile erau mult prea mari. Alte companii – mai ales cele mai mici sau agențiile de conținut – au experimentat cu instrumente AI de bază pentru a-și eficientiza procesul de creare de conținut. Dar s-au lovit repede de dificultatea de a menține o calitate consistentă și de a respecta liniile care definesc brandul.”

Iar Dyver este conceput să răspundă acestor realități. „Ne folosim de expertiza combinată a cofondatorilor (eCommerce data, SEO, automation) și tehnologie de ultimă generație pentru a crea soluții intuitive care execută sarcini anevoioase și transformă procesele în întregime. Pentru noi, inovația nu înseamnă mai multă complexitate – înseamnă să facem munca mai inteligentă, mai rapidă și mai satisfăcătoare”, explică antreprenoarea. Tot ea adaugă că dezvoltarea unui start-up în România seamănă cu încercarea de a construi un avion în timp ce zbori cu el. „Resursele nu sunt întotdeauna perfecte, dar ingeniozitatea și energia din ecosistem compensează din plin. Ecosistemul nostru de start-up-uri este ambițios, colaborativ și plin de potențial. Este locul perfect pentru ca o idee precum Dyver să prindă rădăcini și să crească. Cu ajutorul infrastructurii noastre bazate pe inteligență artificială, ne concentrăm pe o problemă adesea trecută cu vederea în eCommerce: simplificarea, accelerarea și scalarea procesului de integrare a datelor despre produse. Practic, automatizarea pe care o oferim dă afacerilor libertatea de a crește dincolo de limitările manuale, indiferent de resurse, granițe sau categorii.”

Totuși, ecosistemul start-up-urilor tech din România mai are loc pentru dezvoltare, consideră Ioana Văcărașu. „Avem o abundență de talent și creativitate, dar accesul la finanțare, mentorat și infrastructură rămâne, de multe ori, în urmă față de huburile globale. Pentru ca acest ecosistem să prospere cu adevărat, avem nevoie de punți mai puternice – conexiuni care să lege talentul de oportunități, indiferent de geografie.”

Companiile mari din România au șansa de a revitaliza ecosistemul start-up-urilor, beneficiind, în același timp, de energia și agilitatea antreprenorilor tineri, este de părere Ioana Văcărașu. Astfel, prin implicare directă, companiile mari pot oferi resurse precum acces la traininguri, mentorat sau chiar spații de birouri nefolosite. „La nivel global, inițiative precum PwC’s Scale, care conectează start-up-uri cu corporații și investitori, sau BMW’s Startup Garage, care colaborează direct cu inovatori, demonstrează ce este posibil. Aceste parteneriate creează un efect de undă: îi fac pe antreprenori să se simtă susținuți și, în același timp, îmbogățesc companiile cu idei și perspective noi. Este, cred, un model care ar putea aduce o valoare extraordinară și pe scena start-up-urilor din România.”

De altfel, ea consideră că încurajarea mentoratului și colaborării ar ajuta și ar duce la dezvoltarea mai rapidă a industriei de tehnologie și start-up-uri din România. „Industria IT din România are oameni talentați și resurse extraordinare, dar uneori cunoștințele rămân limitate la grupuri restrânse. Mi-ar plăcea să văd profesioniști care își împărtășesc lecțiile în mod deschis – experiențele lor pot deveni repere pentru cei care vin din urmă. Cred că inovația apare acolo unde oamenii își împărtășesc cunoștințele și construiesc împreună. O industrie care valorizează colaborarea este una în care oricine își poate găsi locul și poate contribui cu ceea ce are mai bun.”

Cea mai importantă lecție pe care a învățat-o din experiența cu Dyver.ai de până acum este despre echilibru – în toate sensurile sale. Practic, antreprenoarea consideră că un start-up este un carusel constant de emoții. „Entuziasmul pe care îl simți când utilizatorii îți laudă produsul, frustrarea de a amâna o funcționalitate pentru că infrastructura are nevoie de atenție mai întâi, dezamăgirea unui refuz și bucuria micilor victorii.”

Astfel, fiecare zi vine cu suișuri și coborâșuri, iar abordarea acestora cere răbdare, perspectivă și capacitatea de a îmbrățișa schimbarea. „Nimic din ceea ce am construit la Dyver.ai nu a fost perfect de la început. Unele funcționalități nu au rezonat așa cum ne-am dorit, dar nu am văzut asta ca pe un eșec, ci ca pe un feedback valoros – un semnal despre ceea ce trebuia ajustat și îmbunătățit. Acest mod de a privi lucrurile ne-a susținut creșterea.”

Ioana Văcărașu vede lucrurile ca un dans continuu între încrederea în viziunea fondatorilor și modestia de a recunoaște că nu au întotdeauna toate răspunsurile. „Călătoria aceasta ne-a învățat să prețuim mai mult decât marile realizări exact acele momentele tăcute care modelează munca noastră: conversațiile profunde, dialogurile dificile, revelațiile neașteptate, deciziile luate în cadrul proceselor noastre de tip Start. Stop. Continue.”

Dar există și o latură mai puțin vizibilă a acestui drum – temerile pe care le poartă în liniște mulți fondatori: frica de a nu ști suficient, de a nu reuși, de a pierde ritmul. 

„Paradoxal, aceste temeri ne țin ancorați. Ne motivează să rămânem curioși, să ne bazăm pe punctele forte ale echipei și să ne adaptăm. Mai presus de toate, ele ne amintesc că acest parcurs poate fi văzut prin reziliența de care dăm dovadă, prin învățare și prin bucuria de a crea ceva semnificativ împreună.”

 T-ul, o industrie a bărbaților? Oportunitățile există și pentru femei și pentru bărbați, însă accesul la ele este diferit, consideră Ioana Văcărașu. „Reprezentarea, mai ales în rolurile de conducere, rămâne o provocare. Când tinerele femei nu văd pe cineva ca ele conducând o echipă tehnică sau fondând o companie, poate fi mai greu să-și imagineze că acel spațiu le aparține și lor.” Iar reducerea acestui decalaj depinde de crearea unor contexte care să le ofere sprijin – mentorat, vizibilitate și încurajare pentru a face pasul înainte. „Bariera nu este doar structurală, ci uneori și culturală, legată de obiceiuri sau așteptări nespuse. Așadar, soluția este să construim o cultură în care aceste oportunități devin firești și în care fiecare voce are receptor.”

Ea le sfătuiește pe femei să înceapă de acolo unde se află, chiar dacă totul pare mic sau nesemnificativ. „Dyver.ai a început ca niște simple conversații despre o problemă pe care ne doream să o rezolvăm. Progresul nu vine din așteptarea perfecțiunii, ci din curajul de a face primii pași, chiar dacă sunt imperfecți. Eu aici recunosc, încă mai am de învățat. Ce am văzut nu doat la noi cât și la alte start-up-uri este că nu primele încercări îți vor defini drumul, ci faptul că ai avut curajul să începi.”

De asemenea, e important să se înconjoare de oameni care rezonează cu ele și cu viziunea lor. „Fie că sunt membri ai echipei, mentori sau prieteni în care ai încredere, aceștia îți pot oferi perspective care te provoacă și te susțin în același timp. Să construiești ceva de unul singur poate fi un proces copleșitor și uneori prea solitar pentru timpurile noastre și așa încercate de înstrăinare. Energia colectivă a unei comunități este ceea ce te va ajuta să mergi mai departe.”

Fii pregătită să primești feedback, dar ia-l cu o doză de discernământ, mai transmite Ioana Văcărașu. „Oamenii vor proiecta asupra ta propriile lor îndoieli sau presupuneri, uneori fără să-ți înțeleagă pe deplin ideea. Vei auzi întrebări precum «De ce nu încerci altceva?» sau «Nu face deja cineva asta?». Amintește-ți că nimeni nu cunoaște subiectul mai bine decât tine. Păstrează-ți entuziasmul pentru viziunea ta și rămâi ancorată în cercetare. Fă eforturi să te menții cu un pas înaintea competiției, dar nu lăsa comparațiile să te distragă de la scopul tău.” Cea mai importantă, punctează antreprenoarea, este încrederea că modul unic în care vezi lumea este ceea ce dă valoare ideii tale. „Progresul este un joc al numerelor, iar fiecare pas – fiecare întrebare, fiecare provocare – te aduce mai aproape de locul unde trebuie să fii. Bucură-te de proces.”

Potrivit Organizației Femeilor Antreprenor (OFA), aproximativ 37% dintre afacerile la nivel global sunt deținute de femei, stimulând creșterea economică și generând noi oportunități. Potrivit unui studiu realizat de OFA în anul 2023, una din patru companii din România este deținută de femei, cu o rată medie a profitului net aproape dublă față de cele cu acționariat 100% masculin. În același timp, aproximativ 600.000 de femei sunt acționare sau asociate în companii active în mediul de afaceri din România.

„Evoluția femeilor în tech nu este doar despre ele. Este despre noi toți. O industrie care aduce femei în prim-plan devine mai umană, mai plină de nuanțe. În următorii ani, cred că vom vedea femei conducând proiecte care inovează, care schimbă vieți. Vor aduce un alt fel de atenție – la detaliu, la impact, la oameni”, conchide Ioana Văcărașu.  

Carte de vizită Ioana Văcărașu

1. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, atrasă mai puțin de fluxul rapid al știrilor și mai mult de ceea ce rămâne în urma lor, de ideea că poveștile bine spuse pot da un pic mai mult sens lumii.

2. Se visa fotojurnalistă, încercând să prindă în cadru adevăruri. A fost o vreme în care a învățat să privească dincolo de suprafață, să caute detalii, nuanțe, explicații, interpretări. A desprins un soi de analiză, de gândire critică care a însoțit-o în toate momentele cheie ale vieții. 

3. Un Erasmus în Helsinki i-a deschis orizonturi noi – nu doar către oameni și locuri diferite, ci și către puterea dialogului intercultural și a învățării prin schimburi reale, curiozitate și dezbatere, o relație nouă profesor-student.

4. La masterul de la UNARTE, a descoperit limbajul vizual. Printre studii a strecurat mereu internshipuri și voluntariate. Nu conta că nu erau plătite. 

5. A trecut prin diverse de locuri. Un radio unde a învățat să prindă ritmul vorbelor spuse în direct. O agenție de PR unde jongla cu comunicările oficiale pentru branduri mari. Apoi a ajuns într-un loc cu sertărașe pline de surprize – Mediafax. Atmosfera de redacție i-a rămas în memorie: „open space-ul plin de sunete și vorbe, un spațiu viu în care nu reușeam să mă concentrez de prea mare încântare.”

6. Adevărata ei pasiune s-a conturat când a început să construiască, nu doar să creeze. În momentul în care a ridicat de la zero departamentul de content al primei agenții SEO din România, ceva s-a schimbat (SEO Monitor, rebranded Upswing).

7. După multe experiențe, s-a „împiedicat” de tehnologie și cuprinsă de curiozitate, cunoscând oameni talentanți, împreună au pus bazele companiei Dyver.ai. În prezent, ea este cofondatoare și chief growth officer al Dyver.ai.