Povestea orădeanului care este primul român ce a cucerit Silicon Valley. El este și inventatorul unui lucru care a fost folosit de oamenii din toată lumea

Printr-o serie de împrejurări, care l-au purtat din România în Israel, iar de acolo, în Statele Unite, George Haber a ajuns cel mai bogat român din Silicon Valley – sau, cel puțin, așa a fost cunoscut în multe titluri de presă – de pe plan local, dar și de la nivel internațional.

În patria mondială  start-up-urilor din tehnologie, el a fondat mai multe companii de succes, printre care și CompCore Multimedia, care a dezvoltat tehnologia rulării de filme pe computer și care a evoluat în așa-numitul „standard DVD”. Prezent la București, la o conferință organizată recent de Universitatea Politehnica, el le-a vorbit studenților despre ingredientele de care un tânăr antreprenor din tehnologie trebuie să țină cont pentru a pune pe picioare o idee de business.

„Trebuie să ai curajul să sari «în gol». Te uiți la bazin și te gândești – e apă, nu e apă? – dar nu contează, tu trebuie să ai curajul să sari și, dacă vezi că nu e apă jos, începi să scuipi până se umple bazinul, pentru a nu-ți sparge capul și căzătura să fie cât mai OK”, și-a început discursul, într-un mod foarte plastic, George Haber. La 68 de ani, unul dintre primii români care au făcut carieră în Silicon Valley, a povestit studenților, despre experiențele sale din afaceri. În afară de curajul pe care antreprenorul trebuie să îl dețină în cantități mari, Haber crede că acesta mai are nevoie și de creativitate și disciplină pentru a-și duce planurile până la capăt. „Trebuie să ai o idee – despre un produs sau un serviciu –, apoi trebuie să ai leadershipul, asumarea și atitudinea să o implementezi, dar și disciplina și aptitudinea să fii concentrat pe ce e impoortant la produsul sau serviciul tău”, a spus el.

A pune bazele unei companii, începând de la câteva idei, împreună cu prietenii, este cea mai frumoasă experiență din viață, crede el: „Să vezi cum ideea ta schimbă lumea și are impact în societate te împlinește”.  Renumitul orădean a ajuns în Israel în 1975, la doar 21 de ani, și s-a mutat în Silicon Valley în 1988. El consideră că, în prima etapă a unui start-up, antreprenorii trebuie să aibă răspunsuri sigure la trei întrebări – „Care este motivația?”, „Care este produsul sau serviciul?”, și „Cum vrei să dezvolți ideea ta într-un business?”.

George Haber este de părere că într-o companie, cel mai important este omul care se află la conducerea businessului – leadershipul. „Omul care conduce businessul trebuie să aibă charisma necesară, să aibă caracterul, competența, curajul, viziunea și capacitatea să vadă realitatea. Viziunea și realitatea sunt două lucruri complet opuse, iar un lider bun trebuie să fie și critic. Foarte puține businessuri au acest leadership. De asemenea, este important să ne orientăm către clienți – să te întrebi mereu cine sunt clienții tăi? Ai o piață total disponibilă sau ai concurență? Cât de mult le pasă clienților tăi de produsul tău? Iar clientul mereu are dreptate, deci dacă clientul nu a cumpărat, sigur există un motiv pentru care nu a cumpărat.”

Un alt factor important care trebuie să se găsească în „servieta” unui bun antreprenor este un business case bine stabilit și înțeles de lider și de echipa acestuia. „Îmi amintesc din copilărie o experiență. A venit la noi în casă un om care aducea cuburi de gheață. Când eram eu copil, nu erau frigidere. Tatăl meu fiind inginer, a fost primul om din oraș care a adus un frigider în sat, la noi acasă, iar când acest om care aducea cuburile de gheață a văzut frigiderul, i-a zis mamei mele că o să murim toți, că nu poți să pui mâncare în electricitate, că ne otrăvește și tot felul de astfel de lucruri.

Asta mi-a rămas în cap și mi-am dat seama că, de fapt, foarte multe companii nu înțeleg care este businessul lor, ei înțeleg doar tehnologia pe care o au. Deci, pe vremea respectivă tehnologia de refrigerare era gheața, dar businessul era refrigerarea. Iar dacă acel om (vânzătorul de gheață) înțelegea asta, în loc să o sperie pe mama când a văzut frigiderul, ar fi devenit distribuitor de frigidere, nu mai rămânea la a vinde cuburi de gheață – pentru că el știa piața deja, știa cine are bani, cine nu are.”

Același lucru, spune antreprenorul român stabilit în Silicon Valley, s-a întâmplat și cu lumânările, care au devenit becuri, care la rândul lor au devenit LED-uri. „Asta s-a întâmplat și cu computerele – de la PC-uri, am ajuns să avem dispozitivele mobile care sunt mai puternice decât un PC. Deci, când dezvolți o companie, trebuie să înțelegi care este necesitatea pe care o satisfaci și trebuie să înțelegi de ce tu poți să fii mai bun decât competiția.”

Astfel, chiar dacă statistic vorbind, circa 90% dintre start-up-uri dau greș și doar aproximativ 10% dintre businessurile antreprenoriale reușesc să supraviețuiască în primii ani de activitate, George Haber consideră că nu trebuie să lipsească curajul și creativitatea din rândul antreprenorilor români. „Deși statisticile sunt împotriva start-up-urilor, pentru că arată că 10% dintre acestea supraviețuiesc, 2% ajung unicorni – probabil că azi procentul este sub 2%, iar majoritatea intră într-o situație în care tot iau bani din toate părțile și încearcă să supraviețuiască, doar cei mai puternici, rapizi și norocoși reușesc”, este de părere Haber. El le-a spus studenților că schimbarea este singura constantă din univers, iar tot ce este posibil astăzi, acum câțiva zeci de ani era considerat imposibil.

„Schimbarea are loc prin evoluție sau involuție și revoluție. Evoluția este pentru companiile mari – mai freci puțin aici, schimbi puțin în partea cealaltă și gata, ai ceva nou. Însă, revoluția înseamnă că ți-a venit o ideea nouă, iar tot ce ți se părea imposibil înainte acum este posibil.” Dar este importantă viteza și momentul în care apari pe piață sau lansezi pe piață produsul sau serviciul tău revoluționar, subliniază antreprenorul român. „Britanicul Darwin a spus – te adaptezi sau o să dispari, pentru că lumea este în continuă schimbare. Și acea reflecție asupra unei companii pe care să o începi ține de timing, când faci acel ceva. Pentru că dacă ești pe piață prea devreme nu ai clienți, iar dacă ești prea târziu nu mai ești relevant, pentru că au fost alții mai rapizi.”

„Nu e forță de muncă. Avem nevoie de investiții în școli, avem nevoie de școli multe. Criza economică care a început poate fi și o oportunitate, poate ne livrează forță de muncă. Poate când lumea nu o să mai facă atât de mulți bani din criptomonede și alte lucruri «inutile» se va concentra pe ce este cu adevărat important, poate acești oameni, care astăzi fac trading de criptomonede, vor ajunge să facă algoritmi.”

De asemenea, el consideră că interesantă este și viteza cu care piața, consumatorii se adaptează și adoptă noile tehnologii. „Ne-a luat 78 de ani ca telefonul mobil să aibă 50 de milioane de utilizatori, dar a durat doar 18 zile ca 50 de milioane de utilizatori să folosească aplicația Pokemon Go. Acum totul se întâmplă rapid, apare o nouă platformă de socializare, toată lumea e pe aceasta, iar cea din urmă se duce la vale.”  Despre ecosistemul de start-up-uri din România, George Haber consideră că acesta a început să „înflorească” atunci când antreprenorii români care au avut succes cu start-up-urile lor (spre exemplu Daniel Dines care a pus pe picioare UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România și listat pe Bursa de la New York) au dat curaj celorlalți să își pună în practică ideile. „Totul ține de curaj. În ecosistemul de start-up-uri din România am fost implicat de tânăr. Actorii, oamenii care formează acest ecosistem și presa, care a arătat că se poate, au dat curaj și altora care voiau să intre în acest ecosistem, care aveau idei, dar nu aveau curaj. Iar astăzi avem atâtea exemple, precum UiPath. Acesta este secretul, să ai curaj și să nu te simți inferior.”

El a menționat că în România tehnologiile dezvoltate există deja, dar țara are nevoie de reglementări în partea legală pentru ca ecosistemul IT să se dezvolte în continuare. „Statul, pentru a ne proteja – spun ei, face legi și reguli care de fapt fac toată evoluția asta spre tehnologizare imposibilă. Spre exemplu, în China, dacă treci strada când este roșu la semafor, deja ai banii trași din cont până ajungi pe partea cealaltă. La fel, ei au în clase camere cu senzori care spun profesorilor ce elevi au fost atenți, cine nu a înțeles lecția sau cine s-a plictisit. Aceste tehnologii sunt, dar ne trebuie cadru legal să le putem utiliza și în alte state.” De asemenea, George Haber este de părere că ecosistemul hi-tech din România are nevoie de investiții în resursa umană pentru a putea să crească. „Nu e forță de muncă. Avem nevoie de investiții în școli, avem nevoie de școli multe. Criza economică care a început poate fi și o oportunitate, poate ne livrează forță de muncă. Poate când lumea nu o să mai facă atât de mulți bani din criptomonede și alte lucruri «inutile» se va focusa pe ce este cu adevărat important, poate acești oameni, care astăzi fac trading de criptomonede, vor ajunge să facă algoritmi.”

Viitorul, prin prisma AI

Orădeanul din Silicon Valley consideră că inteligența artificială (artificial intelligence – AI) este tehnologia viitorului, iar motto-ul său – din 2020 încoace – este „AI face mai bine, dacă se poate face.” Astfel, George Haber vede implicarea tehnologiei AI în toate ramurile economice, ajutând și simplificând toate activitățile pe care oamenii le desfășoară în prezent „singuri”, fără a fi ajutați de această tehnologie. „Vorbim despre intelligente sustainable world – în care cu ajutorul AI și cu umanitatea vom crea o mixtură, o specie nouă, o altă parte a evoluției, în care o să revoluționăm educația, medicina, legea, producția și toate activitățile. Cum trăim, cum comunicăm, cum ne deplasăm, poate fi îmbunătățit cu AI”, a explicat Haber, oferind și câteva exemple. Primul vine din sectorul educațional, la care a făcut referire anterior: „În China, în școli există două sau mai multe camere – una se uită în ochii studenților, în timp ce alta se uită la profesor. Cea care se uită în ochii studenților îi detectează pe cei care au înțeles lecția. În același timp, cealaltă cameră se uită la profesori și dacă profesorul nu face ce trebuie, îi atrage atenția. AI va trebui implicată în actul educațional pentru că va ajuta enorm de mult să educăm tineretul.”

Un alt exemplu pe care îl oferă este din medicină: „În acest sector, ce se întâmplă astăzi este asemănător cu ce se întâmpla în urmă cu 100 de ani, doar că e mai modernizat, dar tot procesul de medicină e la fel. Însă, ceasul nostru digital ne poate spune când avem pulsul mare, când tremurăm, când ne crește temperatura sau tensiunea. Deci medicina preventivă, personalizată, poate fi făcută tot cu AI.” El menționează, de asemenea, și sectorul juridic. „Am un coleg care este profesor la Stanford, profesor de lege. Ei au un contract cu guvernul american și s-au uitat la toate deciziile pe care le-a făcut Curtea Supremă americană în ultimii 50 de ani. Astfel, au detectat prin AI că peste 90% din deciziile luate de Curtea Supremă au fost corecte, iar deciziile care nu au fost corecte, de fapt, au fost greșelile judecătorilor. Deci, e simplu. De ce să ne mai batem, să ne scoatem ochii, să plătim sute de mii de dolari la avocați, când putem să dăm un telefon, îi povestim ce ne doare, ce am pățit, iar AI ne spune «uite cam asta este legea, poți să câștigi sau poți să pierzi». Deci vom avea o societate mult mai civilizată.” Iar în zona alimentară, agricolă, spune că, „la bunici acasă, dacă eu trimit un robot simplu, care să supravegheze culturile și să detecteze insectele, în loc să folosim produse chimice, un roboțel ne-ar putea ajuta să scăpăm de acele insecte dăunătoare, care devin îngrășământ pentru cultură, iar bunica nu și-ar mai rupe spatele, și mâncarea ar fi mai curată”.

„Ce am învățat de la părinții mei – este o lecție importantă pe care eu am învățat-o și am moștenit-o și care m-a format ca personalitate: Că viața e grea și toată lumea se luptă pentru aceleași resurse, care sunt limitate.”

Visul american cu origini la Oradea

George Haber s-a născut la Oradea, în 1954, fiind unicul copil la părinți. Mama lui supraviețuise la Auschwitz, iar tatăl acestuia se întorsese dintr-un lagăr din Ucraina. „Bunica mea era dintr-o familie de evrei din Oradea, unde avea cam 50 de rude. Bunica mea era mai rebelă – așa, ca și mine”, a povestit el amuzat, cu amănunte, detalii despre copilăria sa. „S-a căsătorit cu un bărbat mai frumos, mai sănătos, a cărui familie nu prea a vrut-o, pentru că nu avea bani și nu avea «pedigree-ul» necesar – și astfel au scos-o pe bunica din moștenirea familiei. Bunica a născut-o pe mama și pe sora ei care au avut o viață foarte grea la Oradea. Au fost printre oamenii săraci, iar când a venit catastrofa adusă de cel de-al Doilea Război Mondial, toți cei 50 de membri ai familiei au fost băgați la Auschwitz. Și cine credeți voi că a supraviețuit? Mama mea, sora ei și încă o persoană. Din 50 s-au întors trei. De ce? Probabil au avut noroc, dar poate și pentru că au avut o viață grea și au știut cum să supraviețuiască, cum să se zbată”, a povestit George Haber în amfiteatrul plin de studenți. „Ce am învățat de la părinții mei – este o lecție importantă pe care eu am învățat-o și am moștenit-o și care m-a format ca personalitate: Că viața e grea și toată lumea se luptă pentru aceleași resurse, care sunt limitate.”

De asemenea, o altă lecție pe care a învățat-o „cu forța” a fost că frustrarea este diferența între așteptări și realitate, iar nevoia te împinge spre a învăța să faci lucruri noi. „Asta a fost lecția pe care am învățat-o la școală. Eram cam rebel, obraznic, cântam la chitară bass. Am avut o orchestră cu Adrian Pintea – care a fost actor. Am crescut împreună, am băut, ne-am distrat. Trăiam sub comunism. Cică oamenii erau egali, dar unii erau mult mai egali decât alții. Ce puteam să fac eu? Nu puteam să fac multe, să mă plâng nu mă ajuta. Eu aveam pasiune pentru muzică. Dar pentru a putea să cânt la chitara bass cu Adi a trebuit să contruiesc amplificatoarele de sunet.”

Astfel, luni de zile și nopți George Haber a învățat și a construit amplificatoare și difuzoare de sunet, moment în care a descoperit că este mai talentat la a construi aceste instrumente, decât la a cânta la chitară bass. „Cum se zice – prost să fii, noroc să ai – tocmai venise Jimmy Carter în România și Ceaușescu i-a vândut pe evrei – pentru fiecare evreu primea aproape 5.000 de dolari, cam cât o vacă. Și așa am plecat în Israel, în 1975, unde aveam rude la Tel Aviv. Acolo m-am dus la facultate, am studiat, dar eram foarte bun la practică, adică înțelegeam foarte bine ce am de făcut, iar experiența mea de muzician m-a făcut să deschid și o discotecă la Israel. Și astfel, dintr-o dată am devenit superstar”, a povestit Haber râzând.

Românul a terminat apoi facultatea Technion – Institutul de Tehnologie din Israel, în 1984, s-a căsătorit, și a început să își caute un loc în domeniul tech. „Am avut norocul să lucrez în domeniul hi-tech, pentru că știam software. Iar visul meu era Silicon Valley, pentru că de acolo venea totul – microprocesare, companii renumite precum Microsoft.” În 1988, Haber s-a mutat în Silicon Valley, iar visul său s-a împlinit. Începuse să lucreze în cadrul companiei Daisy Systems.

„Această companie făcea hardware și dădea software-ul gratuit. Și mi se părea ciudat pentru că aveam mai mulți oameni care făceau software decât oameni care construiau hardware în  companie. După m-am mutat la SUN Microsystems. Apoi m-am mutat la o companie SGI Sillicon Graphics, companie care a făcut cele mai avansate cartele grafice – pe vremea aceea. Și așa am început să mă molipsesc de ideea de start-up. Mă gândeam „Ce, eu nu pot?.” Practic, din acel punct, George Haber a renunțat la a ocupa diverse posturi și roluri în cadrul companiilor conduse de alte persoane și a început să pună bazele primului său business. „Am deschis prima mea companie în 1993, se numea CompCore – iar aceasta a contribuit la tehnologia din spatele discurilor DVD. Nu am avut niciun investitor, am fost doar eu cu un coleg foarte bun la matematică. Am lucrat nopțile împreună cu acest prieten pentru a face un prototip, am luat bani de la primul client – practic, aceea a fost o primă investiție, iar în 1996 am lansat primul nostru produs – Soft DVS, am lucrat cu multe companii care și acum există și sunt multinaționale”, a mai spus Haber, adăugând că în 1997 a vândut compania. „Și Bill Gates a vrut să-mi cumpere compania, mi-a făcut o ofertă absolut oribilă, iar eu am refuzat-o. Până la urmă am vândut compania respectivă cu peste 100 de milioane de dolari. Pe vremea aceea, această sumă era de 4-5 ori mai valoroasă decât azi.”

Apoi, în urma vânzării CompCore, a început să pună bazele celei de-a doua companii – Class Data Systems – care a fost cumpărată de compania Cisco. „Un pic mai târziu, în anul 2000, am început o companie Mobilygen, care și ea a fost cumpărată. Și în 2005 am pus bazele CrestaTech – pentru care m-am zbătut timp de zece ani și compania a dat faliment. De ce a dat faliment? Am avut o discuție cu Steve Jobs, iar el mi-a zis că o să dea faliment compania, dar eu fiind îngâmfat am zis că e doar un om brutal și vrea să îmi cumpere compania ieftin, de asta spune ce spune”, a povestit orădeanul stabilit în Silicon Valley. El a adăugat că una dintre cele mai interesante investiții pe care le-a făcut a fost într-o companie care a fost cumpărată de Google, iar în prezent este Google Maps. În prezent, antreprenorul român stabilit în Silicon Valley ocupă mai multe poziții. Una dintre acestea este funcția de managing partner al CrestaFund. George Haber a înființat firma de capital privat CrestaFund –  care investește în sustenabilitate, energie durabilă și convențională și infrastructură industrială și agricolă – în 2013, în Texas. În cadrul companiei Skillhop – platformă care creează o punte între echipe și centralizează resursele de care este nevoie, cu sediul în SUA –, deține rolul de chairman of the board, începând cu anul 2019. Începând cu anul 2020, este chairman of the board și în cadrul Tailent, compania românească de tehnologie cunoscută pentru dezvoltarea de roboți software inteligenți. Tot începând cu anul 2020, Haber mai deține și rolul de growth partner în cadrul AnD Ventures, care investește în start-up-uri inovatoare din Israel.