Povestea omului care crede în 2013 în muzica veche

“A devenit o aventură să faci cultură de elită”, spune Laurențiu Constantin, directorul Medieval Praxis, firmă care organizează de șapte ani Festivalul de Muzică Veche. Ediția din acest an a avut loc între 25 și 28 octombrie și a reunit 28 de artiști în cinci spectacole, iar numărul de participanți la evenimente a ajuns la 1.500, estimează Constantin.

Pe lângă spectacole, festivalul, care a devenit cel mai important de acest gen din regiunea de sud-est a Europei, a avut la ediția din acest an și o componentă educațională accentuată prin cele cinci conferințe și Masterclass-uri, adică întâlniri dintre muzicieni de mare clasă și tineri interpreți astfel de programe având durată variabilă, între o jumătate de oră și o săptămână. “Poate părea o banalitate și poate unii se întreabă ce poate învăța un tânăr în numai jumătate de oră. Dar o astfel de întâlnire îi poate schimba viața”, spune Laurențiu Constantin, care adaugă că în timpul întâlnirilor de tip Masterclass maestrul lucrează cu un singur elev.

Or, acest lucru este cu atât mai important în cazul muzicii instrumentale. Pentru un astfel de eveniment, povestește directorul Medieval Praxis, bugetul pleacă de la un concept artistic. Sunt stabilite mai întâi tematicile artistice, apoi care sunt muzicienii cei mai potriviți. Un “amănunt” important este că pentru fiecare ediție se lucrează cu doi-trei ani în avans, pentru că artiștii invitați au agenda făcută cu cel puțin un an înainte. Odată ajuns la acest punct, organizatorul încearcă să găsească sponsori, pentru că finanțările publice pentru acest an abia au depășit 20.000 de euro. Un buget de “avarie” pentru un astfel de eveniment se plasează la 60.000-70.000 de euro, în condițiile în care, fără a conține “nimic extravagant, dar pentru a acoperi întreaga desfășurare a festivalului, cheltuielile pot ajunge la 160.000 de euro”.
La ediția din acest an, spune Constantin, un real ajutor a venit din partea sponsorizărilor în sistem barter, pentru cazarea și masa artiștilor invitați la festival.

“Suntem optimiști în continuare, dar am învățat că totul se face prin foarte multă muncă”, afirmă Constantin. Tot el punctează că una dintre principalele greutăți cu care se confruntă Medieval Praxis este că încasările pentru un astfel de eveniment se înregistrează la finalul anului, iar o bună parte a salariilor celor patru angajați trebuie asigurate pe tot parcursul anului, pentru că munca pentru organizare este permanentă.

Una peste alta, odată cu instalarea crizei, povestește Constantin, care este absolvent de teologie, dar a lucrat și în mediul de afaceri și are chiar și un MBA, una din principalele ținte “era să nu aducem bani de acasă, deși ideea organizării unui eveniment este strâns legată de business”. O astfel de ocupație asigură venituri doar “ceva mai mari decât ale bugetarilor de profil, dar este și foarte multă muncă voluntară din partea celor implicați”. Antreprenorul a avut legături cu lumea muzicii încă de pe vremea studiilor și a cântat ani de zile în corul Radio, în cel al Filarmonicii George Enescu și în corul Madrigal. Lumea afacerilor l-a făcut să înțeleagă că are limite, acela fiind momentul în care a hotărât să urmeze cursurile unui master, “pentru a vedea cum torni un vis frumos în realitate pentru a deveni afacere”.

Mărturisește acum că, deși se aștepta, cu ani în urmă, când a început Festivalul de Muzică Veche (medievală, renascentistă, barocă, bizantină și gregoriană), ca publicul să fie la vârsta a doua spre vârsta a treia, de fapt să descopere un apetit crescut în rândul tinerilor. Din acest motiv a intuit și că există nevoia unei școli de muzică veche, în care să fie studiate instrumente precum flauto traverso, blockflöte, vioară barocă și clavecin. Și asta pentru că, argumentează Constantin, “ținem foarte mult la autenticitate și sunt piese care au fost scrise pentru anumite instrumente, de pildă clavecin și nu pian”. Și pentru a fi cât se poate de concret, tot el spune că asemănările dintre pian și clavecin sunt la fel de multe câte între un dovlecel și o vânătă. În plus, mai spune directorul Medieval Praxis, în domeniul muzical, “în vreme ce mulți sunt obsedați de noutate, noi suntem preocupați de autenticitate”. Moda nu este dată de valoare, iar Johann Sebastian Bach este un exemplu în acest sens – el era contemporan cu alți muzicieni, considerați genii, dar la câteva sute de ani distanță despre ei nu se mai știe aproape nimic.