Home Special Povestea omului care a pus bazele compan...
Special

Povestea omului care a pus bazele companiei Intel, unul dintre pionierii din Silicon Valley

Inginer de succes, antreprenor și manager, Gordon E. Moore este cunoscut pentru că a pus bazele companiei Intel, pentru că a inventat Legea lui Moore, dar și pentru că a fost unul dintre pionierii din Silicon Valley.

Povestea omului care a pus bazele companiei Intel, unul dintre pionierii din Silicon Valley
Povestea omului care a pus bazele companiei Intel, unul dintre pionierii din Silicon Valley · Foto: Business Magazin

Moore s-a născut pe 3 ianuarie 1929 în San Francisco, California, și și-a petrecut copilăria în orașele Pescadero și Redwood din California de Nord. A fost un copil pasionat de matematică și chimie, dar, chiar dacă a fost un elev inteligent, în perioada liceului a fost mai interesat de sporturi decât de studiu. După ce a absolvit liceul Sequoia, Moore s-a înscris la universitatea de stat San José, fiind primul din familie care și-a continuat studiile la un colegiu. După doi ani la San José, s-a transferat la Universitatea Berkeley din California, unde a absolvit cu o diplomă în Chimie în 1950. Și-a continuat studiile cu un doctorat în fizică și chimie la CalTech (Institutul de Tehnologie din California), pe care l-a încheiat în 1954. 

Dacă acum Carolina de Nord este un epicentru al tehnologiei, la momentul absolvirii lui Moore acolo existau puține locuri de muncă disponibile în zona tehnologică. Astfel, a fost nevoit să se mute cu familia sa la est de Maryland, unde a acceptat un job de cercetător la Universitatea Johns Hopkins. Natura sa pragmatică s-a lovit însă de cultura axată pe cercetare a universității: Moore voia ca munca sa să aibă ca rezultat ceva practic și folositor, șansă pe care munca de cercetător nu i-o oferea. Această oportunitate a venit odată ce fizicianul William Shockley, unul dintre inventatorii tranzistorului în 1947, angajat al Bell Labs, a vrut să se întoarcă în Carolina de Nord și să își lanseze propria afacere de semiconductori.

A înființat Shockley Semiconductor formând o echipă de specialiști în care s-a aflat și Moore în calitate de chimist. Oportunitatea s-a transformat însă în dezamăgire pentru Moore. Shockley s-a dovedit a fi dificil, secretos și lipsit de încredere în membrii echipei sale. Comportamentul său a creat probleme angajaților, astfel că Moore împreună cu alți șapte colegi, cunoscuți ulterior drept ”Cei opt tradători„, l-au părăsit pe Shockley și au lansat propria companie. Cu o investiție de 500 de dolari de la fiecare dintre ei, au pus bazele Fairchild Semiconductor Corporation în 1957. Printre cele mai importante proiecte lansate de Fairchild se numără un circuit integrat – o mică bucată de silicon pe care se afla un mic circuit electric. Pe circuit puteau fi stocate milioane de elemente individuale microscopice, printre care tranzistoare, rezistoare și condensatoare electrice, toate conectate astfel încât să aibă o funcție utilă. Chiar dacă mediul de muncă de la Fairchild a fost o îmbunătățire majoră față de munca la Shockley, Moore a fost în continuare nemulțumit de managementul firmei.

A decis să plece împreună cu un coleg și să facă propria firmă de semiconductori. |n iulie 1968, Moore și colegul său Robert Noyce au format o nouă companie axată pe producția de semiconductori, pe care au numit-o Intel, care a produs în 1971 primul microprocesor, 4004. De atunci, Intel a fost liderul industriei în producția de microprocesoare din ce în ce mai rapide. Acest lucru a fost posibil datorită Legii lui Moore, prin care Gordon E. Moore prezicea că numărul de tranzistoare și alte componente care ar putea fi plasate pe un cip ar trebui să se dubleze de la an la an. Moore a avut funcția de vicepreședinte executiv al Intel până în 1979, când a fost numit președinte al consiliului director și CEO, poziții pe care le-a ocupat până în 1987, când a rămas președinte al consiliului director. |n 1997, a fost numit președinte emerit al Intel. Anul trecut, Intel Corporation a raportat venituri de 52,7 miliarde de dolari și un profit net de 9,6 miliarde de dolari.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună