Povestea medicului care a transformat rigoarea ATI într-un proiect medical dedicat femeilor

Pentru Dr. Dana Predescu, medicina a fost un traseu firesc, construit într-o familie în care halatul alb făcea parte din cotidian. Specializarea în anestezie-terapie intensivă i-a definit rigoarea, iar trecerea spre antreprenoriat a venit din dorința de a construi un model medical coerent, centrat pe prevenție. Astăzi, prin Sphera Clinic, vorbește despre disciplină, decizii bazate pe dovezi și despre o schimbare vizibilă în modul în care femeile aleg să își privească propria sănătate.

Nu m-am gândit niciodată la altceva”, spune ea, descriind începuturile sale pe o continuitate firească a faptului că făcea deja parte dintr-o familie de medici. Pe măsură ce anii au trecut, a înțeles ce presupune cu adevărat această profesie, dar nici atunci nu a apărut întrebarea alternativelor. Medicina a rămas singura opțiune care a avut sens. Descrie domeniul ca pe unul dintre puținele care nu permit superficialitatea. „Te obligă să fii prezent, să înveți constant și să îți asumi consecințele deciziilor tale, zi de zi.” Această disciplină a devenit, în timp, nu doar o cerință profesională, ci un mod de a privi responsabilitatea față de oameni și față de sine.

Alegerea specializării în anestezie-terapie intensivă a venit din dorința de a fi acolo unde deciziile sunt critice, iar timpul devine o resursă limitată. Este o zonă medicală care, spune ea, te formează riguros și te obligă la responsabilitate absolută, pentru că lucrezi cu pacienți aflați în cele mai vulnerabile momente ale vieții lor. „Înainte de orice intervenție, pacientul nu este neputincios, ci vulnerabil”, explică medicul, subliniind că această vulnerabilitate te învață să fii atent nu doar la parametri medicali, ci și la om.

Să anticipezi riscuri, să previi complicații, nu doar să reacționezi. Această perspectivă i-a modelat modul în care privește medicina astăzi: ca un proces care începe înainte de boală și continuă mult dincolo de intervenția punctuală. De aici a venit, firesc, dorința de a se implica într-un proiect medical construit în jurul prevenției și al grijii constante pentru sănătate, la orice vârstă. Pentru ea, extinderea către  antreprenoriat nu a fost un gest de nemulțumire, ci un pas natural în evoluția profesională. „Progresul nu înseamnă doar să faci același lucru din ce în ce mai bine, ci să poți construi ceva mai amplu în jurul tău”, spune dr. Dana Predescu.

Oportunitatea de a crea un proiect propriu a venit într-un moment în care a realizat că impactul poate fi extins dincolo de relația directă medic –pacient, către o viziune mai largă asupra modului în care este livrat actul medical. Așa a apărut Sphera Clinic, din dorința de a reduce distanța dintre ceea ce știe medicina modernă și ceea ce ajunge, efectiv, la pacientă. În practica de zi cu zi, spune ea, informația medicală, prevenția și decizia clinică sunt adesea fragmentate, iar femeile ajung să le gestioneze singure.

Clinica a fost gândită ca un spațiu în care aceste componente sunt integrate într-un parcurs medical coerent, adaptat fiecărei etape din viață. Această abordare devine esențială mai ales în perioade precum perimenopauza și menopauza, când schimbările hormonale, metabolice și emoționale nu pot fi tratate prin consultații punctuale sau soluții rapide. „Femeia este privită ca un întreg, nu ca o sumă de simptome care apar și dispar”, subliniază ea, vorbind despre nevoia de continuitate și anticipare în decizia medicală.

Experiența pacientelor începe, în viziunea sa, din momentul în care acestea pășesc în clinică. Spațiul a fost construit ca unul calm și echilibrat, pornind de la convingerea că mediul influențează starea psihologică, nivelul de stres și capacitatea de a lua decizii informate. Designul nu este, în acest context, un element estetic, ci o parte integrantă a procesului de îngrijire. Investiția inițială în clinică a fost una consistentă, de aproximativ 600.000 de euro, și a fost construită etapizat și atent calibrată. Proiectul nu a fost gândit ca unul cu recuperare rapidă a capitalului, ci ca o investiție strategică pe termen mediu și lung. Echilibrul financiar a fost atins într-un interval realist pentru domeniul medical privat, ceea ce a permis ulterior investiții constante și o creștere controlată.

Pentru dr. Dana Predescu, definirea modelului de business al Sphera Clinic nu a pornit din dorința de a aduce ceva spectaculos sau diferit cu orice preț, ci dintr-o întoarcere la esențial. „La Sphera nu s-a reinventat medicina”, spune ea, subliniind că fundația clinicii este una simplă, care se bazează încrederea în știință, în noutățile validate și în medicina bazată pe dovezi. Abordarea construită în jurul clinicii respectă timpul și inteligența pacientei, evitând presiunea volumului forțat sau graba care poate compromite calitatea actului medical. Consultațiile și investigațiile nu sunt tratate ca servicii izolate, ci integrate într-un parcurs medical coerent. Această viziune devine cu atât mai importantă în etape complexe, precum perimenopauza și menopauza, unde decizia corectă presupune continuitate și monitorizare în timp, nu intervenții punctuale.

Creșterea clinicii, explică ea, nu a fost rezultatul unei accelerări artificiale, ci al încrederii construite treptat și al coerenței medicale. Pentru echipă, sustenabilitatea înseamnă decizii corecte pe termen lung, nu o expansiune rapidă care ar putea afecta calitatea serviciilor oferite pacientelor. Aceeași filosofie se reflectă și în structura echipei. Clinica funcționează astăzi cu o echipă multidisciplinară formată din peste 21 de specialiști, acoperind domenii precum ginecologie, endocrinologie, cardiologie, nutriție, dermatologie, estetică și psihologie. Dr. Predescu descrie această formulă ca fiind una echilibrată, suficient de amplă pentru a răspunde nevoilor reale ale pacientelor, dar suficient de compactă pentru a păstra coerența medicală. În locul cifrelor brute, preferă să vorbească despre stabilitate și evoluție – doi indicatori care, în viziunea sa, definesc mai bine sănătatea unui proiect medical.

Dincolo de construcția profesională, alegerea de a conduce o clinică a venit și cu un cost personal clar: timpul. „A presupus să accept că nu există pauză reală”, mărturisește ea, explicând că responsabilitatea nu rămâne în spațiul profesional, ci continuă dincolo de el. Programul clinicii se suprapune peste activitatea din spital și programul de gărzi, ceea ce înseamnă un ritm constant și solicitant. Și totuși, spune că bucuria de a face ceea ce crede cu adevărat învinge oboseala acumulată. În definirea propriei identități profesionale, nu există o ruptură între medic și antreprenor. Se vede, mai degrabă, ca un medic care a învățat să conducă. Medicina rămâne filtrul prin care sunt evaluate toate deciziile, inclusiv cele de business, iar acest lucru influențează stilul său de leadership. Formarea medicală, explică ea, a adus un avantaj esențial în management: disciplina de a nu te atașa de ipoteze. „Analizezi, verifici, reevaluezi”, spune dr. Predescu, descriind un proces decizional bazat pe date, nu pe orgolii.

În ceea ce privește modul în care pacientele din România se raportează la sănătatea lor, pentru dr. Dana Predescu, una dintre cele mai vizibile transformări din ultimii ani nu ține doar de accesul la informație, ci de felul în care femeile aleg să se raporteze la propriul corp. Observă o schimbare de perspectivă pe care o descrie ca fiind una de maturizare medicală: femeile încep să se vadă pe ele însele ca prioritate, nu ca ultimă piesă într-un puzzle al responsabilităților zilnice. Dacă în trecut sănătatea personală era adesea amânată în favoarea familiei sau a carierei, astăzi tot mai multe paciente aleg să acorde atenție semnalelor propriului corp. „Femeile nu mai acceptă explicații superficiale. Vor să înțeleagă ce se întâmplă cu ele”, spune medicul, observând că această nevoie de claritate apare tot mai devreme, nu doar în perimenopauză sau menopauză, ci și la 30 sau 40 de ani. Este, în opinia sa, un semn clar al unei relații mai conștiente cu sănătatea. Această schimbare de mentalitate se reflectă și în modul în care este privită prevenția.

Dacă în trecut controalele regulate erau asociate cu anxietate sau evitate din teama descoperirii unor probleme, astăzi ele sunt percepute tot mai mult ca un gest firesc de responsabilitate personală. Dr. Predescu observă o creștere clară a interesului pentru monitorizarea hormonală, metabolică și pentru programele de screening. Prevenția nu mai este ignorată, ci înțeleasă ca o necesitate, atât pentru echilibrul individual, cât și pentru stabilitatea întregii familii. Și totuși, în ciuda progreselor, controalele de rutină rămân printre cele mai frecvent amânate investigații. Nu neapărat din neglijență, ci dintr-un reflex vechi, spune medicul: femeile sunt obișnuite să se pună pe ultimul loc. Paradoxal, tocmai cele mai active profesional și social sunt cele care amână cel mai mult grija pentru ele însele, prioritizând urgențele cotidiene. Unul dintre obiectivele asumate în activitatea clinicii este tocmai creșterea nivelului de conștientizare privind importanța controalelor de rutină, indiferent de vârstă.  

Cinci întrebări și răspunsuri din interviul cu Dr. Dana Predescu, manager, Sphera Clinic:

1. Ce investigații sunt încă amânate cel mai des de catre femei și de ce?

Controalele de rutină în continuare sunt lasate pe ultimul loc, deși medicina prezintă o creștere numerică a acestora în ultimii ani. Acest lucru se întâmplă nu numai din neglijență, ci pentru că femeile sunt obișnuite să se pună pe ultimul loc. Adesea, tocmai femeile foarte active amână cel mai mult grija pentru ele în favoarea multor altor lucruri cotidiene. Unul dintre scopurile noastre este acela de a crește conștientizarea necesității controalelor de rutină în viața tuturor, indiferent de vârstă.

2. Cum influențează ritmul de viață, munca și stresul deciziile legate de sănătate?

Cred că ritmul de viață influențează nu doar momentul în care femeile ajung la medic, ci și felul în care își interpretează simptomele. Deseori, multe semnale sunt puse pe seama oboselii, a stresului sau a perioadelor aglomerate, iar vizitele la medic ajung să fie amânate. Când viața se desfășoară constant „pe repede înainte”, sănătatea ajunge ușor pe ultimul loc. Ca medic de terapie intensivă, văd foarte clar diferența dintre intervențiile făcute la timp și cele făcute târziu. Pacienții la care o problemă este descoperită în urma unui screening sau a unei evaluări preventive au, de cele mai multe ori, o recuperare mult mai rapidă și mai ușoară după intervenții chirurgicale, comparativ cu cei care ajung la medic abia atunci când boala este deja manifestă clinic. Tocmai de aceea, mă bucur să văd, printre pacientele Sphera, tot mai multe femei care aleg să își acorde timp pentru evaluare, să pună întrebări și să își trateze sănătatea ca pe o prioritate, nu ca pe ceva ce poate fi amânat.

3. Care sunt cele mai frecvente mituri sau informații greșite cu care vin pacientele la medic?

În cabinet, medicii observă frecvent cât de mult este influențată percepția asupra terapiei de substituție hormonală de informațiile din jur. Unele paciente o văd ca pe o soluție general valabilă, altele ca pe ceva ce ar trebui evitat complet. În realitate, terapia hormonală este o decizie medicală personalizată, care se ia în urma unei evaluări atente și a monitorizării în timp. Informația corectă face diferența între teamă și încredere, iar rolul medicilor din clinică este să ofere claritate și să susțină decizii adaptate fiecărei femei. Un alt mit des întâlnit este și ideea că „dacă mă simt bine, înseamnă că sunt bine”. În realitate, absența simptomelor nu înseamnă întotdeauna absența unei probleme, ci uneori lipsa informației sau a unei evaluări corecte.

4. Cât de mult se reflectă presiunea socială și profesională în problemele de sănătate ale femeilor? Observați o legătură clară cu burnoutul?

Îmi place și cred foarte mult în ideea că, atunci când ești sănătos, ai multe lucruri de gestionat, dar când sănătatea se pierde, ea devine singura preocupare reală. Tocmai de aceea, sănătatea ar trebui privită ca o resursă care susține tot ce facem – munca, familia, echilibrul personal. Presiunea socială și profesională face parte din viața multor femei active. Ceea ce contează este modul în care învață să își păstreze sănătatea pe lista de priorități. Când această presiune se acumulează și nu există timp real pentru recuperare, apar semnale care nu ar trebui ignorate. Din această perspectivă, contează să nu amâni și să faci ceva la timp pentru sănătatea ta.

5. Cum ar trebui integrate mai bine sănătatea mintală și cea fizică în serviciile medicale dedicate femeilor?

În mod firesc, nu cred că pot fi separate. Ca femeie, medic și ca manager într-o clinică medicală, văd cât de important este ca discuția să nu se oprească la analize și investigații. Integrarea înseamnă timp pentru dialog, explicații clare și un cadru în care femeia să se simtă ascultată, nu grăbită. Doar așa deciziile medicale pot fi cu adevărat adaptate ei.