Povestea lui Eugen Păturan, antreprenorul care a lăsat frigiderele pentru o afacere proprie cu pantofi
Zece ani și zece magazine. Așa s-ar putea rezuma pe scurt istoria Bata în România. Povestea brandului italian de pantofi și accesorii merge încă de la început mână în mână cu cea a lui Eugen Păturan, directorul general și cel care deține împreună cu soția sa franciza Bata în România.
EUGEN PĂTURAN SE AFLĂ DE MAI BINE DE TREI ANI LA CONDUCEREA BATA ROMÂNIA DUPĂ CE ANTERIOR A ȚINUT, timp de mai bine de un deceniu, frâiele afacerilor locale ale brandului de electrocasnice Indesit și după ce a deținut poziții de management în companii precum Colgate sau Interbrands. “A fost o decizie dificilă să plec de la Indesit, unde, cu o echipă de opt oameni, am crescut afacerile companiei de la 4 la 64 de milioane de euro.” El povestește că în cadrul gigantului de electrocasnice a învățat să conducă o afacere atât în boom, cât și în criză.
Împreună cu soția sa, Eugen Păturan a preluat franciza Bata în 2003. La momentul respectiv a lăsat afacerea pe mâna soției, mulțumindu-se, de-a lungul timpului, să fie un fel de consultant. În 2009 însă businessul Bata a simțit presiunea crizei, motiv pentru care a decis că este momentul unei restructurări dure, prin care să adapteze costurile la situația din piață. “Nu regret că am renunțat la o poziție în multinațională pentru businessul propriu, pentru că nu am timp să mă plictisesc.” Acum însă, față de primii ani de criză, munca sa reprezintă doar un proces de “fine-tuning” în care își concentrează atenția pe lărgirea gamei de produse și pe vânzările de accesorii. Odată cu preluarea poziției de director general, Eugen Păturan și-a împărțit atribuțiile cu soția sa. Astfel, el se ocupă de dezvoltare, de contractele de închiriere și de contractele cu băncile în timp ce soția sa, care ocupă poziția de administrator, decide partea “estetică” a afacerii, respectiv ce produse sunt aduse în România și cum sunt acestea expuse în magazine.

Eugen Păturan își amintește că în momentul în care a decis să plece de la Indesit piața de electro-IT căzuse aproape la jumătate sub povara crizei. Industria de încălțăminte fusese la rândul ei afectată, însă nu în aceeași măsură. “Bata a suferit o singură scădere a cifrei de afaceri, în 2008. Atunci, vânzările au scăzut cu 20%”, își amintește el. După restructurarea costurilor, în pofida scăderii consumului, cifra de afaceri a Bata în România s-a menținut relativ constantă în perioada 2009-2012 la 22-23 de milioane de lei. “Pentru acest an am bugetat tot afaceri în stagnare.” Eugen Păturan spune că speranțe să se întâmple o minune și situația de pe piața locală să se schimbe radical nu există. Astfel, doar dacă guvernul va lua și măsuri de dezvoltare, nu doar de tăieri de costuri, “este posibilă o revenire a pieței de încălțăminte în următorii 3-5 ani”. O revenire înseamnă câteva procente în plus în fiecare an și nu cifrele din 2008, când consumul creștea și cu 20%. El spune însă că este sigur că direcția de mers a pieței și a economiei în general este în sus. “Am atins fundul gropii. Mai jos de atât nu se poate merge.” El nu dă însă cifre privind valoarea pieței despre care spune că este foarte greu de evaluat, în contextul în care foarte multe produse sunt vândute la negru. Ultimele cifre oficiale o estimează însă la 700-800 mil. euro.
IN POFIDA CRIZEI ȘI A EVOLUȚIEI SLABE A CONSUMULUI, el vorbește despre o schimbare a comportamentului de consum din 2009 până astăzi. Astfel, dacă în 2009 prețul dicta, începând cu a doua jumătate a lui 2010 prețul a căzut ca importanță pe poziția secundă, clienții fiind tot mai atenți la caracteristicile produsului. “Așa a fost și până în 2008.” Eugen Păturan explică faptul că în prezent primele modele care pleacă de la raft sunt “cele mai bune, cele mai frumoase, cele mai scumpe”. Despre cumpărătorii Bata spune că sunt avocați, notari, profesori universitari, în general persoane cu educație superioară, venituri peste medie și o afinitate către brandurile cunoscute. ASTFEL, BATA VINDE ANUAL 100.000 DE PERECHI DE PANTOFI, fiecare cu un preț mediu de 50 de euro, potrivit calculelor ZF pe baza cifrei de afaceri. “Nu suntem nici un business de volum și nici unul de lux, care mizează pe preț. Noi suntem businessul consumatorilor constanți.” Pe acest segment de piață compania se bate cu nume precum Humanic, Otter, Aldo și Il Passo.