Povestea incredibilă a controversatului miliardar care a abandonat două facultăți, a lucrat pentru CIA și a fondat una dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume, iar acum ocupă locul doi în clasamentul celor mai bogați oameni de pe glob

Larry Ellison este unul dintre puținii oameni de afaceri care redefinesc conceptul de succes în industria tech. Fără o diplomă universitară, dar cu o viziune clară despre viitorul tehnologiei, Ellison a fondat Oracle, a doua cea mai mare companie de software din lume, și a construit o avere de peste 250 de miliarde de dolari, care l-a propulsat recent pe locul doi în topul celor mai bogați oameni ai planetei, după Elon Musk.

Deși a renunțat la două universități — University of Illinois și University of Chicago — Ellison nu a abandonat niciodată curiozitatea pentru tehnologie. În anii ’70 s-a mutat în California, unde a lucrat ca programator la Ampex, o companie care dezvolta baze de date pentru CIA. Acolo s-a născut ideea Oracle — un sistem de baze de date care avea să stea la baza multor dintre cele mai mari corporații ale lumii, scrie Bloomberg.

Povestea Oracle începe într-un moment în care puțini anticipau cât de valoroase vor deveni bazele de date în era digitală. În 1977, inspirat de o lucrare academică publicată de IBM despre modelele relaționale de baze de date — pe care IBM însă nu s-a grăbit să le comercializeze — Larry Ellison a simțit oportunitatea: să creeze un sistem care să organizeze și să gestioneze volume imense de date pentru companii și instituții guvernamentale.

Împreună cu Bob Miner și Ed Oates, Ellison a fondat Software Development Laboratories (SDL), companie care urma să devină Oracle. Proiectul lor inițial, un sistem de baze de date relaționale, a fost botezat “Oracle” după numele cod al unui proiect CIA la care Ellison lucrase anterior.

Primul client major al Oracle a fost chiar CIA, ceea ce a oferit companiei o primă validare pe piață. Dar Ellison știa că succesul depinde de extinderea comercială. În 1979, compania și-a schimbat numele în Relational Software Inc., iar în 1982, în Oracle Systems Corporation, după numele principalului lor produs.

Oracle s-a diferențiat prin faptul că a fost primul care a lansat pe piață un sistem de baze de date relaționale compatibil cu toate sistemele majore de operare. Asta le-a permis să câștige rapid clienți în mediul corporate, inclusiv în zona financiară și guvernamentală.

În 1986, Oracle s-a listat la bursă, iar IPO-ul a strâns 31,5 milioane de dolari — sumă considerabilă la acea vreme pentru o companie software. Listarea a avut loc chiar cu o zi înaintea celei a Microsoft, iar acest moment a propulsat Oracle în liga marilor companii tech.

Anii ’90 au adus însă provocări serioase. Oracle a fost aproape de faliment după ce a recunoscut că a raportat venituri anticipate ca fiind deja încasate — o criză internă care a dus la restructurări și o schimbare profundă de strategie. Ellison a învățat din greșeli și a profesionalizat managementul companiei, recrutând specialiști capabili să dezvolte Oracle la nivel global.

Oracle s-a extins agresiv prin achiziții strategice. În anii 2000, a cumpărat companii-cheie pentru a-și consolida poziția, cea mai notabilă fiind achiziția PeopleSoft în 2005 pentru 10,3 miliarde de dolari, după o luptă ostilă. Au urmat Siebel Systems, BEA Systems, Sun Microsystems — aceasta din urmă fiind esențială pentru controlul Java și pentru integrarea hardware-software.

Sub Ellison, Oracle a devenit un conglomerat complet de soluții enterprise: baze de date, software de management, hardware (inclusiv servere), iar mai recent, cloud computing. Această tranziție către cloud a fost inițial lentă, Oracle fiind perceput ca un jucător tradițional, dar investițiile masive în infrastructură și centre de date au schimbat radical percepția.

În ultimii ani, Oracle a capitalizat masiv pe cererea de infrastructură AI, semnând parteneriate cu companii ca Nvidia sau OpenAI, iar recent a fost implicată în proiecte de securizare a datelor și suveranitate digitală pentru guverne.

Astăzi, Oracle valorează peste 370 miliarde de dolari pe bursă, iar Ellison deține peste 40% din companie. Este în continuare activ ca Chief Technology Officer, influențând direcția tehnologică, în special în zona AI și cloud, domenii care definesc viitorul industriei IT.

Pe lângă activitatea sa în tehnologie, Ellison a construit un adevărat imperiu personal: deține 40% din Oracle, o participație la Tesla, o echipă de sailing care a câștigat America’s Cup și proprietăți imobiliare în valoare de sute de milioane de dolari, inclusiv insula Lanai din Hawaii, cumpărată aproape integral. Stilul său de viață extravagant, cu iahturi gigantice, avioane private și reședințe luxoase, a fost adesea subiect de presă și uneori chiar criticat.

În plan politic, Ellison a întreținut o relație apropiată cu fostul președinte Donald Trump, fiind unul dintre principalii săi susținători și donatori. Relația dintre cei doi a propulsat Oracle în poziții favorabile în proiecte strategice, cum ar fi Stargate — un program de 500 miliarde de dolari destinat dezvoltării infrastructurii AI din SUA. Tot Ellison a susținut activ oferta Oracle pentru achiziționarea unei participații în TikTok, o tranzacție blocată însă de guvernul de la Beijing.

La 80 de ani, Ellison nu pare pregătit să părăsească scena tech. În ciuda averii uriașe, a semnat Giving Pledge, angajându-se să doneze 95% din averea sa în scopuri caritabile. Rămâne însă un actor influent nu doar în business, ci și în strategiile globale care privesc AI, cloud computing și chiar geopolitica tehnologică.

De la copilul adoptat la doar nouă luni, crescut în sudul Chicago-ului, la unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai lumii, Ellison personifică mitul antreprenorului autodidact care a intuit corect fiecare revoluție tehnologică.