Povestea familiei care a lăsat viața din Bucureștiul agitat pe o viață la un conac în vârf de munte înconjurat de pădure. Aici au construit o adevărată oază de liniște, dar și o afacere de succes

 În primăvara lui 2014, Amalia Petre era manager de logistică la Ursus Breweries, iar soțul ei, Romeo, își dedica toată atenția propriei firme de procesare foto și producție de materiale personalizate. Nici nu le trecea prin cap să facă vreo schimbare majoră în viețile lor. Până când cineva i-a întrebat dacă nu vor să preia și să ducă la bun sfârșit un proiect turistic, o pensiune în mijlocul pădurii, pe vârful unui deal din satul Măgura, județul Buzău. Răspunsul afirmativ nu a întârziat și așa a ajuns familia Petre să dezvolte Cetățuia.

Pensiunea se afla în faza aprobării documentației atunci când Amalia și Romeo Petre, în vârstă de 53 de ani fiecare, au acceptat propunerea de a o dezvolta mai departe. În elanul luat pentru a se aventura în această provocare a contat însă un lucru. „Eu eram într-o perioadă în care eram fascinată de arhitectura conacelor românești, de frumusețea lor și nu mă săturam căutându-le pe internet.

Aveam colecții întregi de poze cu ele. În acest context a venit soțul meu cu propunerea și mi-a arătat proiectul. Arcadele de la fațadă m-au cucerit. Aveam pe masă propriul nostru conac”, își amintește Amalia Petre. Așa că amândoi au fost de acord că o astfel de șansă nu se ivește de două ori în viață, iar decizia a fost luată aproape imediat. În noiembrie 2014, la jumătate de an după ce au văzut proiectul, începeau primele lucrări de construcție, iar un an mai târziu, în noiembrie 2015, totul era gata: construcție, finisaje, dotări. Pe 2 aprilie 2016 s-au deschis ușile de la Cetățuia pentru primii clienți.

500.000 de euro a fost valoarea proiectului inițial, cu 50% finanțare europeană, dar investiția totală a depășit valoarea inițială cu mult.

„Eu m-am ocupat de decorațiuni și de dotări. Nu am apelat la un designer pentru că am vrut ca această casă să ne reprezinte. Piatra și lemnul au fost principalele elemente de la care am plecat atunci când am gândit interioarele. Natura ne-a inspirat.” Inițial, văzând proiectul, Amalia Petre se gândise să-l decoreze ca pe un conac boieresc, cu elemente tradiționale românești, cuverturi croșetate, perdele de borangic, mobilă veche, covoare țesute în război, scoarțe. După ce au mers, însă, în vizită, din întâmplare, la un alt proiect turistic, toate planurile au fost reconfigurate, așa că totul a căpătat o tentă mai modernă. „Valoarea proiectului inițial a fost de 500.000 de euro, cu 50% finanțare europeană, dar investiția totală a depășit valoarea inițială cu mult, pentru că am făcut upgrade la mai multe elemente din proiect. De exemplu, am înlocuit gresia din toate spațiile comune și din băi cu piatră naturală, iar ușile, mobilierul și parchetul am ales să fie din lemn masiv, așa că prețurile au fost pe măsură.” În plus, nu au fost mici nici costurile cu aducerea utilităților, precum curent sau apă, sau cele pentru amenajarea curții, unde a fost folosită piatra care a fost scoasă din fundație. „Am avut noroc și de meșteri care au știut cum s-o folosească și cum s-o așeze. Toate lucrurile acestea s-au făcut fără proiect, fără designer, doar la inspirația locului și a meșterului.” De altfel, despre loc, Amalia Petre spune că mai degrabă el i-a ales pe cei doi soți. Numele pensiunii vine de la cel al dealului, pe care se află, Cetățuia, cu o înălțime de 632 de metri. Înainte de a începe construcția, Amalia și Romeo au mers să vadă locul, de care s-au îndrăgostit pe loc. Era o poiană fascinantă, fără copaci, iar în cel mai înalt punct al dealului se află o cruce de piatră de hotar din 1869. „Locul are în spate o istorie pe care am aflat-o abia mai târziu. În apropiere, la numai 600 de metri de schitul Cetățuia, se află un loc superb, despre care se spune că regele Carol ar fi vrut să-l aleagă pentru a-și face reședința de vară, înainte de Sinaia. Legenda spune că lipsa apei din zonă și un incident nefericit, interpretat ca fiind de rău augur (calul său s-a accidentat la picior când vizitau zona), l-au făcut să renunțe.”

Amalia Petre, proprietară Cetățuia: „Am avut și turiști străini, nu anul trecut, însă anterior pandemiei. Cei mai mulți au fost din Israel, Germania, Olanda, dar și din locuri foarte îndepărtate, precum Australia, Noua Zeelandă, Japonia sau Statele Unite ale Americii.”

La distanță de patru kilometri de pensiunea Cetățuia se află Mănăstirea Ciolanu, o mănăstire de călugări, atestată documentar din secolul al XVI-lea, iar pe dealurile de jur-împrejur, întinsă pe 20 de hectare, este tabăra de sculptură Măgura, o expoziție în aer liber cu 256 de lucrări în piatră, care în 2020 a împlinit o jumătate de secol de la prima ediție. Iar acestea nu sunt singurele facilități și atracții din zonă. „Suntem, în mod fericit, plasați oarecum echidistant de multe obiective turistice, unele foarte cunoscute, cum sunt Vulcanii Noroioși, iar altele – pe cât de necunoscute, pe atât de surprinzătoare: Babele de la Ulmet sau Trovanții de la Ulmet, așezările rupestre de la Nucu, munții de sare. Zona Buzăului este o zonă turistică ce un potențial enorm și se fac demersuri pentru încadrarea geoparcului Ținutul Buzăului ca geoparc UNESCO. Sunt locuri care abia așteaptă să fie descoperite.” Pentru cei care își doresc mai mult să se relaxeze decât să cutreiere, Cetățuia are o minibibliotecă, o masă pentru tenis de masă, tir cu arcul, un loc de joacă pentru copii, leagăne și hamace. O cameră dublă la Cetățuia costă aproximativ 450 de lei pe noapte și include mic-dejun. Prețurile variază în funcție de zilele săptămânii, dar și în funcție de sezon. În total, există două apartamente, o cameră triplă și șapte camere duble. Restaurantul à la carte a ajutat la poziționarea locului pe piață, având o capacitate la interior de 40 de locuri și încă 50 la terasele din exterior. Chiar dacă anul trecut, familia Petre a pus lacătul pe poartă în perioada martie-iunie, din cauza pandemiei, rezervările nu au fost cu mult mai puține față de anul precedent per total. Terasa s-a dovedit a fi un avantaj, iar clienții au căutat locuri mai retrase, de dimensiuni mai reduse. „Cred că avem în jur de 2.000 de turiști pe an. Foarte mulți au revenit la noi de mai multe ori. Am avut și turiști străini, nu anul trecut, însă anterior pandemiei. Cei mai mulți au fost din Israel, Germania, Olanda, dar și din locuri foarte îndepărtate, precum Australia, Noua Zeelandă, Japonia sau Statele Unite ale Americii.” Amalia și Romeo Petre vor să ducă mai departe proiectul Cetățuia, așa cum au reușit și până acum să-l dezvolte împreună. Se cunosc de 40 de ani, au fost colegi de clasă din școala generală până la liceu și s-au făcut amândoi ingineri. Ea, mai precaută, a ales statutul de angajat, iar el, cu spirit antreprenorial, a ales riscul și și-a construit propria afacere încă din anii ’90. Seriozitatea și munca sunt cele două elemente care i-au ajutat, cred ei. Pe ele se bazează și pentru a pune în aplicare proiectul de extindere a pensiunii din județul Buzău. Mai așteapă doar finanțarea, în rest totul este gata.

Amalia Petre, proprietară Cetățuia: „Suntem, în mod fericit, plasați oarecum echidistant de multe obiective turistice, unele foarte cunoscute, cum sunt Vulcanii noroioși, iar altele – pe cât de necunoscute, pe atât de surprinzătoare: Babele de la Ulmet sau Trovanții de la Ulmet, așezările rupestre de la Nucu și munții de sare. Zona Buzăului este o zonă turistică CU un potențial enorm și se fac demersuri pentru încadrarea geoparcului Ținutul Buzăului ca geoparc UNESCO. Sunt locuri care abia așteaptă să fie descoperite.”