Povestea eșecului listării Facebook

Mark Zuckerberg a ieșit marțea trecută din topul celor mai bogați 40 de oameni la nivel mondial, realizat de Bloomberg. Averea șefului Facebook a coborât la 14,7 miliarde de dolari, de la 16,2 miliarde de dolari în ziua precedentă, după ce acțiunile companiei au pierdut marți pe Nasdaq aproape 10%. Calculată la prețul de închidere al acțiunilor din prima zi de tranzacționare, 18 mai, averea lui Zuckerberg se situa la 19,4 miliarde de dolari. Acțiunile și-au continuat scăderea și miercuri, cu 2,3%. La fel și averea cofondatorului Facebook, care a ajuns la 14,4 miliarde de dolari.

Pentru moment, presa americană l-a încurajat, arătând fie că ultima grijă a unui antreprenor cu viitorul în față e dispariția unor bani pe care și așa nu-i avea decât pe hârtie, fie că, spre lauda lui, a decis să păstreze acțiunile indiferent de valoarea lor și să nu-și vândă afacerea ca să plece cu proaspăta soție într-o vacanță de rentier etern. La urma urmei, un om în care Steve Jobs a avut toată încrederea, o companie care stă pe baza de date uriașă a utilizatorilor Facebook și care a știut să penetreze internetul într-un mod atât de inteligent, cu tot sistemul său de Like-uri, comentarii și monitorizare a ceea ce fac oamenii online, nu depind de câteva zile rele la bursă. Toate bune și frumoase, numai că un fiasco de asemenea proporții nu are cum să treacă fără să lase urme.

În prima zi de tranzacționare pe Nasdaq, la 18 mai, acțiunile Facebook au închis cu o creștere aproape inexistentă, la 38,23 de dolari, față de prețul de 38 de dolari din oferta publică inițială, însă chiar și avansul de 23 de cenți a fost pus pe seama intervenției în piață a băncilor de investiții care au aranjat oferta. Acțiunile Facebook au început ședința următoare cu o scădere puternică de 11%, dar au reușit să închidă săptămâna cu o pierdere de numai 16,5%. O nouă săptămână pentru Facebook la bursă a adus o nouă scădere, pentru ca prețul unei acțiuni Facebook să ajungă la închiderea ședinței de miercuri, 30 mai, data redactării articolului, la 28,2 dolari, cu 26% sub prețul de listare. Comparativ cu nivelul maxim atins până în prezent de cotația Facebook, de 45 de dolari pe parcursul primei zile de tranzacționare, scăderea este de 37%.

Cu un asemenea bilanț, Facebook e până acum cel mai mare dezastru din ultimul deceniu pe piața americană pentru o ofertă publică inițială, după cum listarea sa prin vânzarea de acțiuni în valoare de 16 miliarde de dolari este cea mai mare ofertă publică inițială pentru o companie IT. Tehnic, acțiunile Facebook au avut cea mai slabă evoluție în primele cinci zile de tranzacționare, cu un declin de 13%, din rândul celor mai mari zece oferte publice inițiale pe piața americană în ultimul deceniu. În primele cinci ședințe, firma lui Mark Zuckerberg a avut o scădere mai mare decât compania MF Global, intrată anul trecut în faliment.

Lucrurile s-au complicat prin aspectele penale ale listării. Compania este acuzată că ar fi dezvăluit unui grup select de analiști informații mult mai clare privind înrăutățirea estimărilor pentru rezultatele financiare, față de cele disponibile în documentele ofertei publice. Dacă înainte de listare foarte mulți analiști se întreceau în prognoze exagerate, în prezent întrebarea este unde se va opri declinul cotației celei mai mari rețele de socializare din lume. Un posibil răspuns îl dă piața opțiunilor, unde investitorii pot miza pe direcția în care vor evolua cotațiile și unde Facebook și-a făcut debutul la 29 mai. Unii investitori au mizat chiar pe o creștere de preț la 65 de dolari pe acțiune până în ianuarie 2014, în timp ce alții se așteaptă la un declin până la 16 dolari până în decembrie. Potrivit MarketWatch, însă, valoarea corectă a unei acțiuni Facebook ar fi de numai 13,8 dolari, în timp ce Reuters StarMine estimează un preț de numai 9,59 dolari pe acțiune, la o creștere anualizată a profitului estimată la 10,8% pentru următorii zece ani.