Povestea cu final nefericit a lui Lajos Simicska, eminența cenușie din spatele succesului lui Viktor Orbán - II
De la începutul anilor ’90, intelectualii urbani și elitele financiare au fost din ce În ce mai descurajate de direcția Fidesz, ceea ce l-a determinat pe Viktor Orbán să creeze o nouă clasă superioară. Lajos Simicska, bunul său prieten, a avut un rol important în acest sens.
Orbán i-a cerut lui Lajos Simicska, omul care se ocupa de finanțele și afacerile partidului, să conducă Autoritatea fiscală maghiară, în cadrul căreia principala sarcină a lui Simicska era de a ajuta oamenii de afaceri loiali Fidesz și de a face viața mai grea adversarilor Fidesz.
Planul a eșuat. Ei au subestimat indignarea partidelor de opoziție și a presei. În plus, Simicska s-a dovedit a fi complet inadecvat pentru serviciul public. Jurnaliștii l-au acuzat că măsluia registrele autorității fiscale. Un scandal a izbucnit în legătură cu minele deținute de tatăl lui Orbán, iar Simicska a dovedit că nu-și poate controla temperamentul.
Izbucnirea finală a fost extraordinară. La 29 august 1999, el a trimis un mesaj public deputatului liberal Mátyás Eörsi care i-a pus sub semnul îndoielii competența. Simicska a telefonat la redacția propriului ziar, Napi Magyarország, și a dictat o declarație care s-a încheiat cu următoarea frază. „În ultimele trei luni, i-ați ucis pe tatăl meu și pe socrul meu. Dumnezeu să aibă milă de sufletele voastre.“
În ciuda acestor scandaluri, Fidesz părea că se îndreaptă spre victorie în alegerile din 2002. Însă o turnură a evenimentelor a dus la o înfrângere surprinzătoare. Simicska a lăsat viața publică și s-a întors la conducerea imperiului de afaceri al Fidesz.
Alegerile generale din 2002 au fost o cursă apropiată și au dat cea mai mare prezență la vot în istoria democrației maghiare moderne. Polarizarea spectrului politic a devenit ireparabilă. Blocul anticomunist, condus de Fidesz, s-a confruntat cu MSZP postcomunist și cu aliații lui liberali.
Fidesz a încurajat alegătorii să continue să poarte cocarda simbolică a revoluției din 15 martie până la alegeri, pentru a arăta că patrioții adevărați votează pentru Fidesz. Mesajul lui Orbán că „națiunea nu poate fi în opoziție“ a început să se răspândească în acele luni.
Partidul Socialist Ungar a câștigat în cele din urmă 42% din voturi, în timp ce Fidesz a primit doar 41%. Socialiștii au format coaliție cu liberalii, iar partidele de dreapta au intrat în opoziție. Suporterii Fidesz s-au unit mai strâns ca niciodată. Majoritatea dintre ei s-au simțit trădați de concetățenii lor, iar Orbán a refuzat să accepte rezultatele alegerilor.
Un mic grup de oameni chiar a format o blocadă pe podul Elizabeth timp de câteva ore, cerând o renumărare. Orbán a continuat să formeze o mișcare numită Cercuri Civice pentru a-i ține pe alegătorii Fidesz în priză. Orbán nu i-ar fi putut ține motivați fără ajutorul lui Simicska și al imperiului său mediatic.
După alegeri, Orbán a promovat Heti Válasz, revista lui Simicska, printre susținători săi. La 18 iunie 2002, Magyar Nemzet a dezvăluit un document de mare secret, dovada că premierul socialist Péter Medgyessy a lucrat pentru serviciul secret comunist în anii 1980. La început, povestea părea că a fost scursă de un informator legitim, dar mai târziu s-a confirmat că dosarul a venit direct de la sediul Fidesz.
Simicska a înființat HirTV, prima televiziune de știri din Ungaria, în decembrie 2002. La vremea respectivă, zvonurile spuneau că postul de televiziune a fost finanțat prin microdonații din partea Cercurilor Civice. Adevărul totuși a fost că primele câteva milioane de euro au venit de la compania Mahir a lui Simicska. HirTV și Magyar Nemzet au devenit strâns legate între ele sub conducerea lui Gábor Liszkay, care a împins cu sârguință mesajul politic al lui Fidesz către publicul său, proiectând astfel putere și unitate.
Banii pentru publicitate de la companiile de stat au încetat să mai vină după înfrângerea electorală. Simicska a fondat apoi postul de radio Lánchid Rádió. Menținerea și funcționarea imperiului media necesitau un efort financiar imens, însă Simicska era optimist. El a văzut efortul ca pe o investiție pe termen lung, care în cele din urmă va fi răsplătită atunci când Orbán va reveni la putere. Mass-media a fost un instrument important pentru consolidarea puterii lui Orbán în cadrul partidului. Când Fidesz a pierdut în fața MSZP pentru a doua oară în 2006, au apărut zvonuri că János Áder aspira să devină liderul partidului. La câteva săptămâni după alegeri, editorii de la Magyar Nemzet l-au atacat pe Zoltán Pokorni, pe atunci persoană importantă la Fidesz, într-o scrisoare deschisă. Ei l-au acuzat că este prea „prietenos cu evreii“ și că a organizat o lovitură în interiorul partidului pentru a-l înlătura pe Orbán.
Câteva luni mai târziu, un alt autor anonim de la Magyar Nemzet i-a pus la zid pe istoricul Mária Schmidt și pe oamenii de afaceri Zoltán Spéder și Kristóf Nobilis.
Au apărut zvonuri care spuneau că cei trei au conspirat pentru a pune bazele unui nou partid de dreapta. Cele trei personaje influente în spectrul de dreapta au fost etichetate ca trădători de mass-media prietenă lui Orbán. Fostul editor de la Magyar Nemzet Tibor Pethő a arătat mai târziu în cartea sa că articolele scrise împotriva acestor oameni au venit la comanda cercului de prieteni al lui Orbán. După două înfrângeri electorale, Orbán avea nevoie disperată de protecția presei lui Simicska.
În 2006, un cadou neașteptat a căzut în poala lui Orbán: infamul „discurs de la Őszöd“. În septembrie, postul de radio public a difuzat o parte din înregistrarea conferinței anuale a partidului socialist maghiar, la care principal speaker a fost premierul de atunci Ferenc Gyurcsány. În compania celorlalți membri ai partidului, Gyurcsány a vorbit despre modul în care partidul a mințit poporul pe parcursul campaniei pentru a câștiga alegerile, modul în care au falsificat bugetul anual și că guvernul are datorii serioase. Scurgerile de informații au provocat revolte la Budapesta. Oamenii s-au îndreptat atunci spre cel mai puternic lider al opoziției: Orbán. În timp ce Fidesz nu putea forța guvernul să organizeze alegeri anticipate, imperiul media al lui Simicska a profitat de indignarea populației menținând narațiunea revoluționară în viață ani de zile. Baza Fidesz a continuat să se unească.
În 2008, guvernul socialist-liberal a căutat să aplice reforme sociale menite să introducă contribuții personale pentru asistența medicală și învățământul superior. Fidesz a pus imediat în mișcare un referendum care le contestă planurile. Campania a avut un mare succes, Fidesz câștigând 90% din voturi cu propunerea de a elimina reformele. În acest moment a devenit clar că Fidesz ar câștiga alegerile din 2010, iar Simicska și-a început planificarea pentru acapararea economiei. Lui Orbán i s-a deschis astfel calea spre puterea politică aproape absolută, iar Simicska spre afaceri neîngrădite.
Nimeni nu știe exact de ce relațiile lui Simicska cu Orbán s-au deteriorat într-atât de mult încât la un moment dat primul se temea că va fi asasinat prin iradiere. Simicska acuză orientarea prietenului său spre Moscova. Simicska se pare că devenise atât de lacom că prietenii lui Orbán nu mai aveau loc de el. Aveau și ei afacerile lor, iar Simicska acaparase piețe întregi. Personajul ajunsese atât de puternic încât devenise de temun până și în interiorul partidului. Lăcomia s-ar putea să-i fi adus căderea. După ce Fidesz a acaparat puterea politică, a urmat un război prin interpuși între putere și imperiul media și economic al lui Simicska. Acesta a pierdut totul și zvonurile spun că vrea să se retragă în altă țară. Ar fi aranjat deja plecarea familiei.