Povestea celor doi industriași care au pus bazele unui imperiu auto

Volvo a fost creată în 1915, ca subsidiară a companiei AB SKF, axată pe producția de rulmenți cu bile. Assar Gabrielsson și-a luat licența în economie și a lucrat ca director de vânzări al companiei de producție de rulmenți SKF din Göteborg la începutul anilor 1900. Assar Gabrielsson și-a întâlnit vechiul prieten Gustaf Larson în Stockholm, în 1924, prilej cu care i-a dezvăluit planurile sale de a lansa un nou autorism.

Gustaf Larson lucrase pentru SKF în 1917 și 1918, iar în perioada în care l-a întâlnit pe Gabrielsson era angajat al companiei AB Galgo din Stockholm. Cei doi au făcut o înțelegere în 1924 și au semnat un contract scris abia un an mai târziu, pe 16 decembrie 1925. În acest contract erau specificate responsabilitățile lui Gustaf în dezvoltarea noului autoturism: aspectele inginerești ale dezvoltării noii mașini, precum și conceperea unui plan de investiții legat de crearea unei noi linii de producție. Gustaf avea să fie recompensat pentru munca sa doar dacă lucrurile ar fi mers bine, după producția a cel puțin 100 de mașini; obiectiv care a fost atins înainte de 1 ianuarie 1928.

Gabrielsson a preluat riscurile economice, iar Gustaf, în cel mai rău caz, ar fi lucrat la dezvoltarea proiectului fără să fie remunerat. Gabrielsson a folosit pentru dezvoltarea proiectului comisioanele suplimentare pe care le-a economisit ca managing director al subsidiarei SKF din Paris (1921-1922). Ideea originală prezentată de Gabrielsson către SKF era începerea unei producții de autovehicule în scopul dobândirii de avantaje competitive de către SKF. Assar Gabrielsson a dezvoltat aceste idei în perioada în care a lucrat ca managing director al subsidiarei SKF din Paris, dar nu a reușit să convingă consiliul director al companiei SKF că ideile sale sunt bune și a decis să construiască o serie de 10 autovehicule din proprii bani.

Primele 10 autovehicule, modelul ÖV 4, au fost asamblate în Stockholm la AB Galco sub supravegherea lui Gustaf Larson. Assar și Gustaf au condus chiar ei prima mașină, pe drumuri denivelate, spre sediul SKF din in Göteborg pentru a o arăta consiliului director și a prezenta planul final de investiții. AB Volvo a fost înregistrată în 1915 la inițiativa lui Björn Prytz. Pe 12 august 1926 a fost semnat un contract între SKF și Assar Gabrielsson, care stipula că toate cele zece mașini prototip, schițele și calculele legate de acest proiect ar trebui predate către Volvo AB. În schimb, Assar avea să primească banii pentru investițiile făcute. Cu alte cuvinte, Assar Gabrielsson și-a vândut proiectul către AB Volvo. Compania nu a ajuns la profitabilitate în primii ani de funcționare, iar SKF a făcut investiții imense pentru a menține compania pe linia de plutire.

Spre deosebire de vânzările mașinilor de pasageri, vânzările primelor camioane produse în serie au avut un succes imediat. Compania era totuși pe punctul de a vinde subsidiara producătoare de mașini în 1929 către Charles Nash, președinte al Nash Motors din SUA, dar Prytz și Gabrielsson au reușit să convingă consiliul director al firmei să renunțe. La finalul lui 1939, AB Volvo a avut un mic profit pentru prima dată, iar cinci ani mai târziu compania a devenit publică și și-a vândut majoritatea acțiunilor. SKF s-a concentrat pe dezvoltarea și producția de rulmenți, activitate păstrată până în prezent, după mai mult de 100 de ani. În 1945 mașina de familie PV444, cu un nou design, a fost lansată și a avut un succes imediat. Assar Gabrielsson și-a menținut funcția de managing director al AB Volvo până în 1956, când a devenit președinte al consiliului director (CEO) al grupului Volvo, funcție în care a rămas până la moartea sa, în 1962.