Povestea buzoiencei care, după ce a învățat cum se face business de la tatăl ei, a ajuns acum să aibă propriile afaceri cu care face sute de mii de euro, transformând produsele tradiționale românești în preparate de lux

Ana Maria Mircea s-a născut într-o familie de mici antreprenori buzoieni și a moștenit, la rândul său, microbul antreprenoriatului, care a dat naștere unui nou business. Cum a transpus lecțiile învățate în afacerea familiei, o carmangerie care comercializează PRODUSE-FANION din regiunea Buzăului, în noul business, un restaurant tip fine-dining, în care preparatele tradiționale sunt reinterpretate în stil contemporan, și din care s-a născut, de asemenea, o a doua carmangerie, destinată segmentului B2B?

„Implicarea mea în afacerile de familie a fost o călătorie antreprenorială, de la a avea la a fi.  Tatăl meu mi-a fost primul ghid, însă am ales să pornesc pe calea mea după tot ce am învățat de la el. Am astfel ocazia să aplic propriile cunoștințe, acumulate din mentorat, dar și cursurile urmate în diverse academii și școli internaționale în ultimi zece ani”, povestește Ana Maria Mircea, fondator al restaurantului Dacia Romanian Dining, al carmangeriei Dacia Romanian Gourmet, și fost manager în compania RoxAna. Ea a administrat și dezvoltat până acum trei ani carmangeria RoxAna, pornită de tatăl său în anii ’90, business care a acumulat, în ultimii 5 ani, o cifră de afaceri de 14 milioane de euro, dar și restaurantul Dacia Romanian Dining, pe care l-a deschis în 2021, și din care s-a născut, în născut unei investiții inițiale de 1 milion de euro, o a doua carmangerie, axată pe segmentul B2B.

Carmangeria RoxAna, numită astfel după cele două fiice ale antreprenorului Sandu Mircea, are un portofoliu alcătuit din peste 300 de produse refrigerate și aproape 50 de produse afumate. Cu un bon mediu de 40 de lei, carmangeria își vinde produsele într-un spațiu comercial de 400 de metri pătrați amplasat în Piața Centrală din Buzău și colaborează cu un număr de 28 de furnizori. În plus, compania are propria unitate de producție, având o medie anuală de circa 55 de tone de produse afumate și 850 de tone de produse de carne refrigerate.

La rândul său, restaurantul, care și-a deschis porțile în 2021, cu o investiție inițială de 400.000 de euro, a înregistrat venituri de 260.000 de euro în primul an de activitate, iar pentru anul în curs este estimat că va atinge o cifră de afaceri de 600.000 de euro, pentru ca în 2024 să ajungă la borna primului milion. În restaurant, care are 40 de furnizori de materie primă o suprafață de 400 de metri pătrați și o capacitate de 160 de locuri, valoarea medie a notei de plată este de 170 de lei.

Carte de vizită

Ana Maria Mircea Leu, fondator al restaurantului Dacia Romanian Dining și al carmangeriei Dacia Romanian Gourmet

♦Œ Și-a format pregătirea academică în cadrul Universității de Administrarea Afacerilor București și al Academiei de Studii Economice;

♦ În 2021 a deschis restaurantul Dacia Romanian Dining;

Ž♦ În paralel, administrează carmangeria RoxAna, o afacere pornită de tatăl său în anii ’90, precum și o a doua carmangerie, axată pe segmentul B2B;

♦ Este antreprenor, life coach și business mentor acreditat de Academia Cristian și Florina Onețiu;

♦ Printre pasiunile sale se numără wellbeingul și moda, dar mai ales zona de educație și dezvoltare continua. De asemenea, practica hipnoterapia și alte servicii holistice în domeniul sănătății complementare, atunci când agenda îi permite;

‘♦ Are și o colecție de modă pentru femei inspirată din stilul eclectic al poporului român, care a avut cereri din Asia și Milano, colecție care se regăsește expusă în restaurant.

Calea bătătorită. Întrebată dacă a simțit sau nu presiunea de a duce mai departe businessul părinților, Ana Maria Mircea ne-a împărtășit că a simțit, într-adevăr, responsabilitatea de a continuă tradiția familiei, dar în timp a transformat-o într-o oportunitate de a implementa propria viziune între inovație și tradiție pentru a crea un brand tânăr, dar puternic, și mai ales, 100% românesc. „Toate provocările alături de familia mea mi-au oferit șansa de a dezvolta propriile mele abilități într-un mediu antreprenorial real și provocator, validând astfel propria mea identitate.” Potrivit ei, rolul său în afacerile familiei a fost unul de evoluție și transformare, „îndreptându-mă spre o perspectivă antreprenorială mai profundă și sustenabilă, cu un accent pe dezvoltarea afacerilor scalabile, inovatoare, cât și către venit pasiv și investiții”.

Cât despre lecțiile învățate în familia de antreprenori în care a crescut, cea mai importantă susține că a fost aceea de a avea încredere în propria viziune de afaceri dar și de viață, atunci când cei din jurul său nu au putut să-i acorde credit. „Adaptabilitatea, reziliența și munca constantă implementând educația acumulată mi-au adus rezultate în timp.” Antreprenoarea consideră că succesul din afaceri are nevoie de un stil de viață sănătos și un echilibru în viața de familie pentru a te putea bucura de recompensele generate. „Este foarte important să ne cunoaștem viziunea vieții pe termen lung, bazată pe valori solide, firul roșu personal, astfel încât să nu confundăm afacerea sau afacerile, cu scopul vieții noastre, ci să reprezinte doar una din căile prin care ajungem la el.”

Gestionarea afacerilor de familie, mai spune ea, implică provocări unice, pe care, personal, le-a abordat prin comunicare eficientă și respect reciproc, răbdare, empatie, dar mai ales prin căutarea soluțiilor astfel încât să își atingă obiectivele alături de echipă și să învețe împreună lecțiile necesare. „Diferența de perspective între generații este firească, ține doar de abilitățile noastre cum reușim să le folosim în favoarea noastră și să ne respectăm rolurile fiecăruia. Este vital, cred eu, să învățăm să ne completăm, în viață și afaceri, punctele forțe și punctele slabe, să nu lucrăm din competiție sau din nevoia de a demonstra, de a fi apreciat, pentru că atunci obiectivul afacerii va avea de suferit și cu siguranță și echipa implicată în acest proces greoi, neplăcut.”

Calea nouă. Experiența din carmangeria familiei a ajutat-o și a făcut-o să aprecieze foarte mult produsul tradițional atestat, produsul curat, românesc, iar mai apoi, să descopere o piață neexploatată din punct de vedere gastronomic, turistic, dar și cultural în industria HoReCa. „Am călătorit foarte mult în afara țării și am observat această tendință în creștere a pieței, a turiștilor care caută experiențe gastronomice locale, unele chiar rafinate, și în România. Provocarea a fost să aduc produsul tradițional românesc într-un mod contemporan, adaptat și aliniat marilor branduri de lux internaționale din HoReCa. Am studiat foarte mult și am adus acasă tot ce am învățat, transpunând aceste cunoștințe în brandul Dacia Romanian Dining.”

„Eșecul este o parte naturală a procesului de învățare și trebuie să fie văzut ca o oportunitate de creștere și dezvoltare.”

Pornirea restaurantului a fost inspirată astfel de dorința de a oferi o experiență culinară autentică și de calitate, reflectând bogăția culturii și tradițiilor românești. „Am avut viziunea de a rafina un preparat pornit de la produsul tradițional atestat, o experiență similară celor de stele Michelin, care să aibă la bază AND gastronomic al țării. Misiunea mea în acest business este să ridic produsul românesc acolo unde îi este locul, la rang de artă culinară. Cred cu tărie că România și noi, românii, merităm și putem.”

Inspirația în business a găsit-o, deopotrivă, atât în cultura și arta României, cât și în piese de teatru, romane, opere din perioada interbelică, din vechiul București – micul Paris, precum și din folclorul românesc. „După cum bine știm Buzăul este patria Cârnaților de Pleșcoi și Babicului de Buzău, așa că am pus în valoare povestea locului. Am decis să promovăm turismul gastronomic cât și Geoparcul Ținutul Buzăului, care a fost recunoscut ca patrimoniu UNESCO. Astfel am fost inspirată să creez preparate trecute drept geoproduse în meniu, din aceste zone ce reprezintă inima turismului buzoian – Foie Gras Babele de la Ulmet – Trovani, friptura Focurile Vii sau peștele în crustă de sare – Munții de Sare din Lopătari. Mi-am dorit foarte mult să valorific resursele și bogățiile locale, împletind inovația și tradiția.”

Una dintre cele mai dificile perioade recunoaște că a fost pandemia, când s-a văzut nevoită se se adapteze și să inoveze pentru a asigura continuitatea afacerilor. „A fost o perioadă de învățare și creștere, în ciuda provocărilor. Adaptabilitatea și reziliența au fost atuurile noastre, cu focus pe menținerea echipei motivate, cât și pe dezvoltarea continuă a afacerilor.”

„Este foarte important să ne cunoaștem viziunea vieții pe termen lung, bazată pe valori solide, firul roșu personal, astfel încât să nu confundăm afacerea sau afacerile, cu scopul vieții noastre, ci să reprezinte doar una din căile prin care ajungem la el.”

Pentru a avea o pregătire adecvată în lansarea noului business, antreprenoarea spune că a investit semnificativ în formarea unei echipe de profesioniști și în dezvoltarea unui concept culinar unic, care să reflecte corect calitatea și diversitatea bucătăriei românești. „Am urmat cele mai bune cursuri în domeniul culinar, avem Pașaportul Bucătăriei Franțuzești Escoffier în Casa Dacia, atât eu cât și colegii mei. Am fost nevoită să adopt mai multe roluri în această afacere pentru ca ea să se dezvolte cu adevărat iar eu să devin bucătar cu studii, tocmai pentru a înțelege cum să transpun viziunea unui preparat în realitate.”

Preparate tradiționale B2B și B2C. Când vine vorba de profilul clienților celor două afaceri, acesta e diferit pentru fiecare în parte. „Când vorbim de afacerea de familie de bază, fiind situată în piață centrală a orașului, Carmangeria RoxAna s-a adresat preponderent consumatorului cu venituri mici și medii, pe alocuri și cu venituri mari, mai ales că după renovarea locației a devenit lider de piață pe calitate și trendsetter. În cea de-a doua carmangerie – Dacia Romanian Gourmet, un brand distilat din restaurant – ne adresăm segmentului B2B – rețelele de distribuție națională și internațională. Noua carmangerie se situează în arealul Pleșcoi și este în plină dezvoltare și investiție.”

În schimb, oaspeții restaurantului Dacia Romanian Dining sunt antreprenori, familii, iubitori de cultură, dar și turistul român, străin, atât în tranzit cât și în căutare de experiențe grastronomice locale unice. „Clienții restaurantului Dacia Romanian Dining așteaptă nu doar mâncare de calitate, ci și servicii excepționale, un mediu plăcut și o experiență de brand completă, cu care i-am obișnuit, o conexiune cu tradițiile românești, prezentate într-o manieră modernă și inovatoare.” De curând povestește că a lansat și franciza Bizz Club Buzău, comunitatea oamenilor de succes din oraș, fondată de Călin Iepure și Laszlo Fodor. „Împreună am pus bazele unui club de business bazat pe networking, sprijin reciproc și educație acasă la noi.”

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL