Povestea Baronului BELLU, cel care a dat numele celebrului cimitir din București

Din prestigiul de altă dată al al familiei Bellu a rămas numele unui cimitir, ridicat pe locul în care se afla o grădină de portocali.

Puțină lume știe cine a fost și ce a însemnat în istoria și cultura noastră această familie de aromâni veniți din Macedonia.
 

Se pare că devăratul donator al terenului pentru cimitir a fost Barbu Bellu, la intervenția lui C.A. Rosetti, pe atunci primar al Capitalei. Se întâmpla în 1853. Pe locul actualului cimitir se afla o grădină cu portocali.
Barbu Bellu (1825-1900) era baron austriac (moștenise titlul de la unchiul său Constantin Bellios, care-l primise în 1817, de la împăratul Francisc I), dar a deținut și înalte demnități publice și domnești, ca aproape toți cei din neamul lui, începând cu cea de paharnic și continuând cu cea de membru al Curții de Apel, deputat, ministru al Cultelor, ministru al Dreptății, senator.

Barbu Bellu, donatorul terenului pentru cimitir, mai avea trei frați. Cel mai mare, Ștefan, era un personaj central în viața mondenă a Capitalei din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Bărbat galant și veșnic amorezat, conul Fănică Bellu, alias Bibicul (nume de alint cu care era dezmierdat de balerinele trupei Fanelly) își refăcea energia consumată în Parlament, ducându-se să admire picioarele dansatoarelor de la grădina „Union” și aplaudând-o frenetic pe o oarecare domnișoară Margot, considerată cea mai „seduisante orizontale” a trupei.

Cititi mai multe pe www.one.ro