Povestea antreprenorului ce este întruchiparea visului românesc în industria de IT, întrucât el a devenit atât de puternic încât cumpără multinaționale
Voicu Oprean este întruchiparea visului românesc în industria de IT, întrucât el dezvoltă accelerat o companie antreprenorială care se bate de la egal la egal cu marile companii multinaționale. Povestea lui este una fabuloasă, marcată de reziliență, adaptare și învățare…
Voicu Oprean este întruchiparea visului românesc în industria de IT, întrucât el dezvoltă accelerat o companie antreprenorială care se bate de la egal la egal cu marile companii multinaționale. Povestea lui este una fabuloasă, marcată de reziliență, adaptare și învățare continuă, de-a lungul a câteva decenii presărate cu sport de performanță, antreprenoriat pur, mutări de succes, eșecuri care s-au transformat în lecții, dar și multă ambiție. În următorii ani, vom afla cu toții răspunsul la întrebarea care îl însuflețește pe fondator: va fi AROBS un nou unicorn românesc?
„Îmi doream ca cei care termină facultatea să rămână în țară, să își poată face viața în România, pentru că în America am văzut o cultură a muncii, dar în afară de asta nu mai vedeam altceva”, mărturisește Voicu Oprean, 51 de ani, atunci când este întrebat de ce a decis în urmă cu 24 de ani să înființeze ceea ce avea să devină unul dintre cele mai spectaculoase grupuri din IT-ul românesc.
Până la urmă, el este fondatorul și CEO-ul AROBS Transilvania Software, un furnizor global de soluții IT și software personalizat, cu venituri de sute de milioane de lei. Compania a fost înființată la Cluj, iar acum are peste 1.000 de angajați, operațiuni în opt țări din diferite colțuri ale lumii și o capitalizare bursieră de aproape 800 de milioane de lei.
„AROBS a fost pornită pentru ca programatorii să nu mai plece din țară, pentru că la rândul meu am fost programator și la acea vreme toată lumea pleca din țară. Din generația mea, cred că 90% dintre colegi au emigrat sau lucrează în alte țări, iar primul meu vis a fost să oprim acest lucru”, a povestit el în cadrul celui mai recent eveniment Meet the CEO organizat de BUSINESS Magazin.
Povestea construită de antreprenorul Voicu Oprean este una „pe două picioare”, așa cum îi place să spună, ceea ce se traduce prin modul în care se împarte activitatea companiei între segmentul de servicii și cel de produse proprii, unde compania este bine cunoscută în piață pentru soluțiile sale de management de flotă, pentru cele destinate optimizării businessului sau pentru cele de HR.
Dacă nu ai auzit de AROBS în 2021, când a atras 75 de milioane de lei în cel mai mare plasament privat de pe piața AeRO a Bursei de la București, poate ți-a atras atenția la finalul anului trecut, când acțiunile au intrat la tranzacționare și au marcat cel mai bun debut al unei companii antreprenoriale pe acest segment al Bursei. Sau poate ți-a atras atenția momentul de la începutul anului 2022 când compania a ajuns temporar la o capitalizare bursieră de peste 1,1 miliarde de lei.
„În următorii cinci ani ne dorim o capitalizare de cel puțin 1 miliard de euro, vom vedea dacă o vom face aici sau împreună cu altă Bursă. (…) Totodată, vrem venituri totale de 300-400 de milioane de euro și ne dorim să coagulăm cât mai mult putem din antreprenoriatul din România din zona de IT și dorim să o facem sub umbrela AROBS pentru că este de fapt un instrument și sper să fie acel cadru pe care îl caută antreprenorii care vor să rămână în businessul lor și să facă lucruri mult mai mari împreună cu o companie mare, să nu se gândească doar la un exit și la ce fac ulterior cu banii.”
Consolidarea a cât mai multor resurse și oportunități de dezvoltare sub umbrela AROBS a făcut ca grupul înființat de Voicu Oprean să devină în 2022 actorul principal într-o achiziție istorică, cea prin care a cumpărat firma Enea Services România, controlată până acum de grupul suedez Enea.
Tranzacția de 17,6 milioane de euro este neobișnuită însăși prin natura sa, în contextul în care economia locală a văzut multe tranzacții prin care un grup internațional cumpără o companie românească, însă niciodată o achiziție atât de mare prin care un antreprenor român preia din businessul unei multinaționale.
„Am făcut la rândul meu cursuri de coaching și mentoring să văd ce pot și ce nu pot să fac. (…) Am făcut inclusiv o școală de coaching acum 6-7 ani, am făcut cursuri continuu ca să descopăr și ce pot aduce eu unui antreprenor, ce pot aduce echipei mele pentru a o modela.”
Voicu Oprean, CEO și fondator, AROBS Transilvania Software
Începuturi
Sportul a fost aproape întotdeauna o constantă în viața lui Voicu Oprean, fie că era vorba despre ture de bazin, de practicarea de kata sau chiar de triatlonul Ironman.
„Eram destul de bolnav când eram mic, iar părinții au decis că trebuie să fac ceva, un sport, după ce au fost aproape să mă piardă din lipsa unor antibiotice când aveam pneumonie. Am reușit să trec peste acest lucru, ei au fost cei care m-au aruncat în bazin și până la 17 ani am tot făcut polo de performanță.”
După ce a realizat că nu va prinde „echipa mare” la polo, tânărul de atunci a decis să treacă de la un sport de echipă la un sport individual și s-a îndreptat spre karate.
„Am început la Cluj, pe vremea comunismului, era destul de greu să faci sport, de multe ori făceam antrenamente în sală cu lampa de carbid pentru că se lua curentul”, își amintește antreprenorul.
La scurt timp a venit momentul de a deveni student, iar Voicu Oprean își dorea să studieze „calculatoare” la Cluj, unul dintre principalele motive fiind că „se intra cel mai greu”.
„Am omis un singur lucru: party-urile de sfârșit de an, de după Bacalaureat, și am fost primul sau al doilea sub linie la admitere”, spune el zâmbind. „Apoi m-am dus la Timișoara, am aplicat și am reușit să intru și apoi următorii câțiva ani i-am făcut acolo la facultate, până în momentul în care părinții mi-au zis că tata e bolnav, că trebuie să vin la Cluj să ajut, că nu mai puteau să mă susțină. Era 92, o perioadă de mișcări puternice în care nici banii nu mai erau ce fuseseră. M-am întors la Cluj și astfel am experimentat cele două universități: Timișoara care era legată foarte mult de hardware și Cluj care era legată foarte mult de software.”
Cine poate spune cum ar fi arătat cariera lui sau compania AROBS Transilvania Software dacă nu ar fi intervenit distracțiile dinaintea examenului de admitere sau turbulențele din perioada postdecembristă? Cert este că dacă trebuie să există o punte între hardware și software, aceasta se numește Voicu Oprean.
„Poate și acum s-au așezat lucrurile într-un anume fel pentru că lucrăm foarte mult în zona de embedded software development, care este exact acea zonă care îmbină hardware cu software. Noi în mare parte dezvoltăm pentru industria de automotive, maritimă, aerospațială, chiar și spațială, și dezvoltăm soluții care îmbină partea de software cu partea de hardware.”
În perioada 93-94, pe când era în ultimul an de licență, el s-a angajat și a început să scrie linii de cod în compania CIA Cluj, care dezvolta soluții software pentru clienți precum banca Dacia Felix la acea vreme. În acest timp, colegii de generație începeau să ia calea diasporei.
„Erau două trenduri: ori rămâneai în sistemul educațional dacă îți plăcea acest lucru, ori cam plecai, pentru că o mare parte din generația mea a plecat în Japonia, spre exemplu, și de acolo a plecat cam în toată lumea și a prins o evoluție interesantă, platforme de trading și alte lucruri foarte interesante.”
Oprean a mai rămas câțiva ani să lucreze în țară chiar dacă mulți colegi de-ai săi plecau, mai ales că era și „îndrăgostit, printre altele”, după cum mărturisește chiar el. Totuși, în 1997 a decis că trebuie să vadă și el după ce au fugit colegii săi de generație, ceea ce l-a determinat să plece pentru șase luni în SUA, prin intermediul programului Work and Travel, ca instructor de karate.
„Întâmplarea a făcut să fie un vizitator acolo care avea o problemă cu calculatorul. Eu știam bucata aia de hardware, l-am ajutat și atunci am câștigat primii 100 de dolari lucrând opt ore, și a fost «wow». Programul Work and Travel plătea 5 dolari pe oră sau ceva de genul și mi-am dat seama că trebuie să fac altceva”. (…) În România la vremea aceea se câștigau 120 de mărci pe lună, cam 60 de dolari.”
În Statele Unite a lucrat pentru compania RANDR Inc, unde a interacționat cu clienți și soluții de top. Însă, dincolo de lecțiile pe care le-a învățat pe partea de tehnologie, America i-a arătat lui Oprean ce înseamnă de fapt cultura muncii.
CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL