Povestea antreprenorului care a revoluționat corturile și echipamentele de alpiniști

Tompkins s-a născut în Conneaut, Ohio, pe 20 martie 1943, în familia unui vânzător de antichități, care lucra și ca decorator. Și-a petrecut primii ani din viață în New York City, iar apoi familia sa s-a mutat în Millbrook, New York. În perioada studiilor de liceu, în Connecticut, a fost exmatriculat pentru mai multe infracțiuni minore. Nu a absolvit liceul și s-a întors acasă, în Millbrook.

Între 1960 și 1962 s-a concentrat pe competiții de schi și alpinism în Colorado, Europa și America de Sud, iar un an mai târziu, a pus bazele serviciului de ghidaj montan California Mountaineering Guide Service.

În această perioadă a cunoscut-o pe Susie Russell, o angajată la cazinou care s-a întâmplat să-l ajute cu transportul când făcea autostopul spre lacul Tahoe. S-au căsătorit în 1964 în San Francisco. La scurt timp după, Tompkins a luat un credit în valoare de 5.000 de dolari de la bancă pentru a pune bazele The North Face.

Inițial, cei doi soți vindeau, prin intermediul comenzilor poștale, echipamente de cățărat și de camping – saci de dormit, rucsacuri, corturi de munte. Familia Tompkins a făcut designul primelor corturi care evitau stâlpul central prin intermediul barelor flexibile introduse prin manșoane exterioare. Acest design creștea și rezistența cortului deoarece forma de dom permitea vântului să treacă pe deasupra lui. Corturile lor au fost ulterior copiate în toată lumea. În 1966, au deschis primul magazin The North Face.

Doi ani mai târziu, Douglas Tompkins și-a vândut afacerea companiei Kenneth „Hap” Klopp pentru 50.000 de dolari și a reinvestit profitul pentru a crea împreună cu soția sa brandul de haine Esprit. Voia de asemenea să se concentreze pe producția de filme de aventură: în 1968, a plecat într-o aventură de șase luni din California spre Patagonia, împreună cu alți camarazi de expediții. Au creat o nouă rută pe muntele Fitz Roy și au făcut un film de aventură, Mountain of Storms (Muntele furtunilor), în care au descris experiența lor. Filmul din 2010 180 Degrees South: Conquerors of the Useless (180 de grade sud: cuceritorii inutilului) descrie o zi modernă de recreere și subliniază totodată și munca de conservare pe care o ducea Tompkins.

A devenit mai târziu practicant de caiac pe râuri învolburate și este recunoscut pentru că a avut primele coborâri pe unele râuri din California, Africa și America de Sud. În plus, era un talentat pilot de avioane ușoare.

În 1968, Tompkins, soția lui, Susie, și o prietenă a sa, Jane Tise, au început să vândă rochii, al căror design îl făceau pe masa din bucătărie. În 1971, afacerea deja înfloritoare a fost denumită Plain Jane, brand care avea să se transforme mai târziu în Esprit.

Până în 1978, vânzările depășeau 100 de milioane de dolari anual, iar compania avea parteneriate în Germania și Hong Kong. Douglas Tompkins s-a autonumit „director de imagine”, dezvoltând propria abordare de marketing: el se ocupa de imaginea companiei, de la designul magazinelor până la layoutul cataloagelor, iar soția sa era director de design.

Compania a crescut și și-a extins operațiunile în 60 de țări. În 1989, publisherul japonez din domeniul artei Robundo a publicat „Esprit, principiul cuprinzător de design”.

Îngrijorările lui Tompkins referitoare la impactul asupra mediului al industriei fashion l-au determinat însă să părăsească lumea businessului spre finalul anilor 1980. În 1989, și-a vândut partea din companie lui Susie, de care s-a separat, iar majoritatea banilor câștigați i-a investit în conservarea pământului. În 1989 și 1994 și-a vândut deținerile din afacerea Esprit și din alte părți ale lumii.

După ce și-a vândut partea din companie, și-a concentrat eforturile înspre sudul Chileului, unde a petrecut mult timp făcând alpinism, caiac și schi, concentrându-se pe activități de conservare a pământului și alte acțiuni ecologiste. A pus bazele Foundation for Deep Ecology în 1990, care susține activismul de mediu, și The Conservation Land Trust în 1992, cu scopul de protejare a tărâmurilor sălbatice, mai ales din Chile și din Argentina.

În 1993, s-a recăsătorit, cu Kristine L. McDivitt, fost CEO al lanțului de retail Patagonia. Cei doi au lucrat împreună la proiecte de conservare. După ce au cumpărat suprafețe mari de terenuri sălbatice, le-au transformat în parcuri naționale (cum ar fi Pumalin Park, de 320.000 ha, în Chile, Ibera Project, de 553.000 ha, în Argentina).

A dezvoltat de asemenea modele de ferme organice, axate pe menținerea unui sol sănătos și integrității ecologice simultan cu hrana pentru familii și susținerea economiei locale. În Argentina, a administrat și ferme de bovine, axate pe dezvoltarea unor practici sustenabile. A primit, împreună cu soția sa, numeroase recunoașteri pentru activitățile lor de salvare a mediului.

Pe 8 decembrie 2015, făcea caiac pe General Carrera Lake, în sudul Chileului, alături de cinci persoane, când valurile puternice le-au răsturnat caiacul. Tompkins a petrecut mai mult timp în apa rece, de 4 grade Celsius, și a murit la câteva ore după ce a fost transportat cu elicopterul la spital din cauza hipotermiei.