Home Special Povestea antreprenorului care a pus baze...
Special

Povestea antreprenorului care a pus bazele primului lanț de restaurante în sistem de franciză

Howard Deering Johnson a pus bazele primului lanț de restaurante și moteluri în sistem de franciză din Statele Unite ale Americii, a reușit să își mențină afacerile în perioada celui de-al Doilea Război Mondial și a revoluționat industria ospitalității. S-a născut în 1897 în orașul american Boston din statul Massachusetts.

Povestea antreprenorului care a pus bazele primului lanț de restaurante în sistem de franciză
Povestea antreprenorului care a pus bazele primului lanț de restaurante în sistem de franciză · Foto: Business Magazin

A făcut primii pași spre antreprenoriat în clasa a opta, când a renunțat la școală pentru a lucra ca vânzător în magazinul de țigări al tatălui său. Johnson a luptat în Primul Război Mondial, în Forța Expediționară Americană. La întoarcerea acasă, tatăl său a murit, lăsându-i afacerea și datoriile acumulate. A vândut afacerea tatălui în 1924 și a împrumutat 2.000 de dolari pentru a cumpăra o mică farmacie în Wollaston, un cartier din micul oraș Quincy, aflat în apropierea orașului Boston. Vindea bomboane, ziare, țigări și medicamente, dar cel mai mare succes al afacerii era adus de un dozator de suc datorită căruia și-a răscumpărat în scurt timp datoria.

Dornic să își dezvolte afacerea, s-a hotărât să vândă și înghețată, după rețete speciale. În verile anilor 1920, Johnson a reușit să își crească afacerea prin vânzările de înghețată, băuturi și hot dogs pe plaja din Massachusetts. Fiecare stand a fost profitabil și, pe măsură ce succesul acestora creștea, Johnson a reușit să îi convingă pe bancherii locali să îi împrumute bani pentru a deschide un restaurant. A deschis restaurantul la sfârșitul anilor ‘20, în Quincy. Popularitatea restaurantului a crescut odată cu mutarea producției spectacolului realizat după piesa ”Interludiu ciudat” a lui Eugene O’Neill din Boston în Quincy, după ce primarul Bostonului a interzis-o. Restaurantul se afla chiar lângă teatru, astfel că sute de bostonieni influenți au luat masa în restaurantul său.

Dorința lui Johnson de a-și crește afacerea era logică, dar prăbușirea pieței bursiere din 1929 l-a împiedicat să facă acest lucru. În 1932, a reușit totuși să convingă un prieten să  deschidă un al doilea restaurant Howard Johnson în Orleans, Massachusetts, în sistem de franciză. Acesta a fost una dintre primele contracte de franciză din Statele Unite ale Americii. Până la sfârșitul anului 1936, numărul francizelor Howard Johnson a crescut până la 41, iar până în 1939 numărul acestora a ajuns la 107 și la venituri de 10,5 milioane de dolari. Johnson s-a dovedit a fi foarte eficient în menținerea standardelor de calitate.

Acorda atenție tuturor detaliilor legate de ospitalitate, inclusiv asupra logo-ului oranj și albastru marin, creat de artistul John Alcott în 1930. Efectele celui de Al Doilea Război Mondial au scăzut însă drastic numărul de restaurante pe care Johnson le deținea, de la 200 la 12, iar el a reușit să își mențină afacerea datorită alimentelor pregătite pentru lucrătorii din război și pentru armata americană. După război, a reușit să reabiliteze afacerea: până în 1951, vânzările companiei Howard Johnson au ajuns la 115 milioane de dolari, iar în 1954 existau 400 de restaurante Howard Johnson în 32 de state, dintre care 10% erau deținute de el, iar restul erau francize. În același an, compania s-a extins cu primul motel, în Savannah, Georgia.

În 1959, Howard Deering Johnson a predat stafeta companiei fiului său, Howard Brennan Johnson, în vârstă de 29 de ani, pe care l-a ghidat până la moartea sa, în 1972, la 76 de ani. În 1961 compania a fost listată la bursă, iar până în 1975 deschisese mai mult de 1.000 restaurante și peste 500 de moteluri în 42 de state ale SUA și Canada. După acest an de apogeu, compania a intrat în declin, atât din cauza embargoului petrolului din 1974, când restaurantele și motelurile au avut scăderi drastice ale profitului din cauza că oamenii nu mai călătoreau, cât și din cauza concurenței care afecta modelul de business al restaurantelor de a servi mâncare semipreparată cu ingrediente de calitate în restaurante tradiționale, mai costisitor decât inovațiile aduse de competitori precum McDonald’s.

În 1979, tânărul Johnson a vândut compania lui G. Michael Hostage, proprietarul Imperial Group PLC din Anglia, în schimbul a 630 de milioane de dolari. A urmat o serie de alte tranzacții, fuziuni, achiziții și redenumiri; în prezent, restaurantele au dispărut aproape în totalitate, iar lanțul hotelier face parte din Wyndham Hotel Group Worldwide, care a operat brandul sub mai multe niveluri care variază în funcție de preț, dotări și servicii oferite: Howard Johnson Express Inns, Howard Johnson Inss, Howard Johnson Hotel și Howard Johnson Plaza. Dacă motelurile au trecut testul timpului, restaurantele au dispărut aproape în totalitate, doar două mai fiind operate în SUA. În 2013, Wyndham a propus o revigorare a brandului Howard Johnson care începând cu anul acesta ar aduce o selecție de înghețate înapoi în hoteluri, un nou logo, eliminarea nivelurilor multiple de branding și alte transformări.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună