Povestea a două surori care au fugit de agitația Bucureștiului și s-au mutat la Câmpina, unde au deschis o băcănie cu care vor să schimbe obiceiul tradițional de a face cumpărături
Surorile Alice și Dana Tiaru au lăsat agitația din București pentru o viață mai tihnită în Câmpina și au deschis Băcănia la Gustări, loc în care au adunat o gamă variată de produse artizanale și în care găzduiesc evenimente unde…
Surorile Alice și Dana Tiaru au lăsat agitația din București pentru o viață mai tihnită în Câmpina și au deschis Băcănia la Gustări, loc în care au adunat o gamă variată de produse artizanale și în care găzduiesc evenimente unde din pahare nu lipsesc vinurile românești. Ce planuri au „tiarrele” – așa cum sunt cunoscute cele două surori printre prieteni – cu brandul Băcănia la Gustări și cum vor să creeze un hub dedicat micilor producători și meșteșugarilor locali?
Băcănia la Gustări este una dintre cele mai tinere afacere din peisajul câmpinean, un mic oraș la mijlocul rutei aglomerate București-Brașov, o afacere care a pornit din dorința surorilor Tiaru de a celebra tradiția și inovația gusturilor și de a crea un spațiu de întâlnire între comunitate și produsele artizanale românești. „Ne-am dorit să deschidem borcanele și sticlele pentru a fi degustate înainte, să ne asigurăm că eliminăm orice prejudecăți legate de produsele românești și lăsăm gustul delicios al produselor să convingă direct oamenii, înainte de a fi achiziționate.
De aceea am și denumit băcănia «la Gustări», fiindcă oamenii au ocazia să deguste produsele înainte de a lua o decizie de cumpărare la noi, prin intermediul degustărilor pe care le organizăm periodic”, povestește Alice, cofondatoarea Băcănia la Gustări. Alice și Dana Tiaru au experiență în advertisig și au lăsat viața agitată din București pentru o experiență mai liniștită la Câmpina. Ele nu sunt la prima experiență antreprenorială, ci au pornit pe acest drum cu Maimuțeria by Flori de Tiarra, o mică fabrică de, spun ele, „bucurie handmade”, sub forma jucăriilor croșetate manual.
„Atunci cred că am înțeles cu adevărat că ne face fericite să îi bucurăm pe alții cu produse autentice, făcute din drag; și am început să apreciem și mai mult munca micilor producători de pe meleagurile noastre. Încă păstrăm această pasiune în suflet și câteva jucării de vânzare în colțișorul din băcănie dedicat lucrurilor handmade, unde mai mulți artiști locali și-au făcut loc în timp”, adaugă Alice. Însă dezvoltarea acestei afaceri nu s-a produs peste noapte, ci le-a luat aproximativ trei ani celor două antreprenoara, care iau în calcul și munca de dinainte de a lansa acest brand. „Am planificat împreună băcănia în urmă cu doi ani, visând la fiecare detaliu cu ochii deschiși, în amănunt, de la produsele pe care le oferim clienților, până la design și mobilier. Am căutat și analizat mici producători români cu produse artizanale la târguri de profil, pe rețelele sociale, de la apropiați – și continuăm să căutăm neîncetat produse deosebite și producători pasionați”, mai spune Alice.

Dana Tiaru, fondatoare, Băcănia la Gustări: „În următorii 3-5 ani, visăm să creștem și să ne extindem, deschizând noi locații în orașe-cheie din România. Totodată, ne propunem să dezvoltăm parteneriate valoroase și, de ce nu, să construim un hub dedicat micilor producători și meșteșugarilor locali.”
Cât despre început, antreprenoarea își amintește că a fost plin de entuziasm și pasiune. „Ceea ce ni se pare cel mai frumos este că încă simțim acel entuziasm și acum! Dezvoltarea acestei băcănii a implicat multă muncă și o organizare bună, dar credem că am fost norocoase să lucrăm cu oameni talentați, care au făcut diferența.” De exemplu, Alice și Dana au lucrat cu cei de la Atelier Drag, care au transformat băcănia în spațiul mult dorit, util și creativ; fotograful Albert Weisz este omul din spatele pozelor și materialelor video de pe paginile de socializare Băcănia la Gustări.
De la deschidere, a colaborat cu aproximativ 60 de producători locali. Cele două antreprenoare au organizat și evenimente de degustare în colaborare cu crame românești precum Familia Darabont și Crama SERVE, unde au venit reprezentați din partea acestora în băcănie și au prezentat vinuri, asociate cu brânzeturi și mezeluri din băcănie. Clienții afacerii sunt câmpineni, persoane din jurul orașului, din București sau Brașov, nomazi care se opresc să savureze o cafea bună, curioși sau pasionați de artizanal, de produse românești de calitate, care sunt în căutare de „altceva”, prieteni, prietenii prietenilor, și gurmanzi pofticioși.
„Sunt persoane care rezonează cu noi, cu viziunea și misiunea noastră, oameni care se bucură să vină
într-un spațiu unde să fie întâmpinați prietenos, într-o atmosferă relaxantă cu un ceai artizanal, sau la un vin, într-o atmosferă animată”. Anul acesta, cele două surori își doresc să extindă activitatea și în mediul online, oferind posibilitatea de a efectua livrări directe către clienți. În plus, plănuiesc să diversifice portofoliul de produse și să stabilească parteneriate durabile cu furnizorii.
„Printre planurile noastre se numără și organizarea periodică de evenimente sociale, precum degustări de vin, serate sociale care să creeze o conexiune mai puternică cu comunitatea. De asemenea, intenționăm să participăm la târguri și evenimente locale”. Ele își doresc să crească comwunitatea băcăniei, dar și să ducă brandul la nivel național.
„În următorii 3-5 ani, visăm să creștem și să ne extindem, deschizând noi locații în orașe-cheie din România. Totodată, ne propunem să dezvoltăm parteneriate valoroase și, de ce nu, să construim un hub dedicat micilor producători și meșteșugarilor locali, un loc unde pasiunea și tradiția să se întâlnească sub același acoperiș.”
Cinci idei de afaceri de la zero
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât și vechile generații de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susținut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiți mai jos o selecție de businessuri pornite de la zero și mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Andreea Pascu Design – atelier de genți
Fondatoare: Andreea Pascu
Anul înființării: 2023
Venituri (2023): 50.000 de euro
Prezență: online (Instagram, Dichisar)
Plan de viitor: recrutarea unui angajat

Social Blend Hub – hub dedicat micilor antreprenori
Fondatoare: Miruna Voichin
Anul înființării: 2020
Investiție spațiu fizic: cca 60.000 de euro
Tip servicii: financiare, marketing, branding, comunicare, coaching
Planuri de viitor: creșterea comunității de antreprenori din jurul hubului

Glitch Coffee – cafenea din Piatra Neamț
Fondatori: Adi și Mirela Hudici
Număr locuri: 24
Investiție inițială: 30.000 de euro
Portofoliu: cafea, deserturi etc.

Bunicel.ro – producător de dulcețuri
Fondatori: Alexandra și Mihai Zaharia
Locație: Costești (județul Argeș)
Investiție inițială: 10.000-15.000 de euro
Cel mai vândut sortiment: dulceața de nuci verzi
Suprafață livadă: 1.600 mp

Ferma Florin Pomicultorul – producător de dulcețuri
Fondator: Florin Chiuță
Locație: Priboeni, județul Argeș
Investiție inițială: 10.000 euro, la care s-au mai adăugat alți 30.000 de euro
Venituri 2023: 30.000 de euro
Venituri estimate 2024: 60.000 de euro
ZF și Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiție, curaj și determinare. Poveștile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF și pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi și firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariați, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
