Povara majorărilor de taxe a căzut în final tot pe umerii cumpărătorilor. Majoritatea producătorilor și retailerilor nu au absorbit creșterea TVA, ci au transferat-o direct în prețuri

Povara majorărilor de taxe și a celorlalte măsuri fiscale adop­tate în ultimele luni a căzut în final tot pe umerii românilor de rând, care deja erau copleșiți de inflația ridicată, cea mai mare din Europa din ultimii trei ani, de liberalizarea prețurilor la energie, de problemele de pe piața muncii și, în general, de incertitudinea din economie.

♦ BNR anunță că majorarea cotelor de TVA de la 9 la 11% la alimente și de la 19 la 21% la bunuri nealimentare s-a dus „într-o foarte mare măsură“ în prețuri ♦ De aceea, România este una dintre țările care vor suferi cele mai ample corecții ale consumului privat în 2025, spune Banca Mondială.

Povara majorărilor de taxe și a celorlalte măsuri fiscale adop­tate în ultimele luni a căzut în final tot pe umerii românilor de rând, care deja erau copleșiți de inflația ridicată, cea mai mare din Europa din ultimii trei ani, de liberalizarea prețurilor la energie, de problemele de pe piața muncii și, în general, de incertitudinea din economie.

Acum, același român simte din plin majorarea TVA de la 9 la 11% la alimente și de la 19 la 21% la bunuri nealimentare, dat fiind că producătorii și retailerii nu au absorbit această creștere a cotei, ci au transferat-o direct în prețuri. Din acest motiv, consumul a intrat în picaj.

Boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, a anunțat săptămâna trecută – cu ocazia ședinței în care a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,5% – că inflația a crescut în august spre 10%, „peste nivelul prognozat“, în contextul pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie și al expirării schemei de plafonare la electricitate.

Anterior, în iunie inflația era de 5,66%, iar în iulie urcase la 7,84%.

„Evoluția reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra prețurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelului crescut al așteptă­rilor inflaționiste pe termen scurt.“

Influențe suplimentare moderate au venit din mărirea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice și a combustibililor, arată aceeași sursă.

Declarația oficialilor BNR vine astfel să confirme că povara acestor măsuri fiscale pică tot pe consumatorul de rând.

Totodată, ea vine să contrazică ceea ce oficialii Consiliului Concurenței anunțau acum câteva săptămâni și anume că prețurile la raft ale alimentelor de bază, cu excepția fructelor și legumelor sezoniere, au crescut, în medie, cu 1,53%, sub pragul asociat majorării TVA, în luna august față de iunie. Analiza a avut la bază datele din șase rețele mari – Auchan, Carrefour, Kaufland, Lidl, Profi și Selgros.

„În ceea ce privește prețurile celorlalte alimente (mai puțin produsele sezoniere – n.red.) din coșul zilnic de consum, am observat creșteri sub cele care rezultă din modificarea TVA, ceea ce înseamnă că marii retaileri și furnizorii lor au absorbit o parte din majorări, în luna august. Acest lucru arată că piața și concurența funcționează, întrucât companiile se luptă să își păstreze clienții, cu prețuri atractive. De altfel, prețurile alimentelor au crescut mai puțin decât prețurile produselor nealimentare sau serviciilor“, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Totuși, trebuie spus că analiza viza doar produse alimentare de bază, cele cu adaos comercial limitat. Ori măsura aceasta de limitare a adaosului se aplică doar la câteva zeci de articole specifice, pe când în supermarketuri și hipermarketuri sunt mii de bunuri.

Ce spuneau retailerii și producătorii?

Totuși, în august, când au intrat în vigoare primele majorări de taxe, producătorii alimentari și retaileri afirmau că nu creșterea TVA e principala provocare, luată singură, măsura putea fi absorbită de piață. Taxa de 1% pe cifra de afaceri, alături de eliminarea facilităților fiscale pentru industria alimentară la început de 2025 se numără printre măsurile guvernamentale care au fost amintite de producători și retaileri ca fiind problematice.

Rezultatul? Scumpirile de la raft.

Doar că majorările de prețuri practicate de aceste companii, care s-au dus în prețuri și a trebuit să fie plătite de românul de rând, sunt de fapt un bumerang.

Apetitul de consum este anemic, iar asta de mai multă vreme, oamenii fiind mai prudenți în modul în care își gestionează banii și mai atenți la ce pun în coșul de cumpărături. Criza politică, contextul geopolitic și incertitudinea din economie și-au pus amprenta asupra românilor. Acum, aceste noi scumpiri nu fac decât să adâncească o problemă deja existentă.

Astfel, vânzările scad.

Un avertisment

În aceste condiții, Banca Mondială avertizează că România este una dintre țările care va suferi cele mai ample corecții ale consumului privat în 2025, dat fiind că măsurile fiscale și inflația ridicată taie apetitul de cumpărături.

„Mai multe state se vor confrunta cu o încetinire bruscă a creșterii consumului, iar un exemplu este România, unde ritmul va coborî la doar 1,1%, versus 5%, în medie, în perioada 2000-2024. Măsurile fiscale și inflația ridicată se numără printre factorii principali care taie apetitul de cumpărături“, spun analiștii Băncii Mondiale.

În primele șapte luni din an, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul – principalul indicator pentru consum – a crescut în volum cu doar 3,1% versus un avans de 9% în 2024.

Mai mult decât atât, în august, prima lună în care au intrat în vigoare măsurile fiscale menite să reducă deficitul bugetar – printre care și majorarea TVA (de la 9 la 11% la bunuri alimentare și de la 19 la 21% la nealimentare) – consumul a scăzut.

Datele de la Institutul Național de Statistică arată că declinul anual (august 2025 față de august 2024) a fost de 4% în serie brută. Există o scădere și lună la lună. Și, este interesat de remarcat – dar totodată și îngrijorător – că toate cele trei categorii principale analizate sunt în teritoriu negativ, respectiv bunurile alimentare, nealimentare și carburanții.

Un scurt istoric

În România, inflația a început să crească în a doua parte din 2022, ajungând în momentele de vârf la peste 16%. Apoi, deși a intrat pe o pantă descendentă – până în această vară -, ea nu a revenit niciodată la sau măcar aproape de nivelul optim de 2%.

Iar acum, după măsurile fiscale adoptate de autorități, e din nou în urcare.

Totuși, analiștii Băncii Mondiale cred că situația ar putea reveni „sub control“ în 2026.

Însă, în ultimii trei ani, prețurile au crescut aproape constant, iar asta în pofida măsurilor adoptate de autorități de plafonare a prețurilor ori a adaosurilor comerciale.

În unele cazuri, în decurs de 3-4 ani, se poate observa o dublare a prețurilor. Iar această evoluție – chiar dacă atenuată de măririle salariale de până în 2024, inclusiv (anul acesta creșterile tind spre zero) -, în combinație cu incertitudinea care a planat deasupra economiei în ultima vreme, au dus la un consum anemic.

Salariul mediu net pe economie a ajuns la 5.517 lei în iulie 2025, în scădere cu 0,4% față de luna precedentă și în creștere cu 5,2% față de aceeași lună din anul anterior, arată datele publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS).

Această creștere anuală este cea mai mică din ultimele 12 luni.

De asemenea, este pentru prima dată când rata inflației depășește creșterea salarială, astfel că a fost înregistrată o scădere a câștigului salarial real. Cu alte cuvinte, luna iulie a fost prima în care puterea de cumpărare a românilor a scăzut și oficial, în statistici.

Astfel, la fel ca în business, unde companiile refuză să investească în vremuri tulburi, și consumatorii refuză să cheltuie.