Povara datoriei: Statul plătește în 2023 dobânzi la credite de aproape 8 mld. euro, în vreme ce datoria publică a ajuns la 150 miliarde de euro

♦ Datele privind execuția bugetară arată că Trezoreria statului a plătit, pe primele patru luni din an dobânzi la creditele publice de 12,7 mld. lei (2,5 mld. euro) ♦ Dacă lucrurile vor continua așa, atunci totalul de plată pentru 2023 va fi de 38 mld. lei (7,6 mld. euro).

România va depăși în acest an un PIB de 300 de miliarde de euro (318 mld. euro este estimarea Comisiei Naționale de Prognoză), la o creștere economică estimată, pe medie, de 3%. Ar fi o creștere bună dacă privim în jur – de plidă Banca Centrală Europeană (BCE) estimează o încetinire a economiilor Europei, Germania este deja în recesiune tehnică (una mică, este drept).

Guvernul României spune că, față de alții, Italia, Grecia, Franța, are o datorie mică – 50% din PIB. Doar că ceea ce uimește este viteza cu care crește această datorie. Practic, datoria publică s-a dublat în doar câțiva ani: de la 330 de miliarde de lei în 2018 la 660 de miliarde de lei în 2022. În primele două luni din 2023 (ultimele date privind datoria publică), datoria a mai făcut un salt de 46 de miliarde de lei, până la 706 miliarde de lei.

La fel s-a întâmplat și cu dobânzile plătite la credite. Ele au crescut de la 12,9 miliarde de lei în 2019, anul de dinaintea pande­miei, la  29 de miliarde de lei în 2022 și, dacă lucrurile continuă așa, vor ajunge la 38 de miliarde de lei în 2023. Din 2018 până în 2022, doar dobânda la creditele statului a fost de 74,4 mld. lei (15 mld. euro). Or, presupunând că deficitul bugetar va fi anul acesta de 4,4% din PIB, cum speră guvernul, înseamnă că, la un PIB estimat la 300 mld. euro, doar necesarul estimat pentru acoperirea deficitului este de 13 mld. euro, nemaivorbind de banii pentru rostogolirea datoriei, bani caree vor fi împrumutați la dobânzi de 6-7%.

„Efectul real al creșterii dobânzilor care cresc încă nu se vede în execuția bugetară. Pentru că noi plătim acum dobânzi pentru împrumurile ieftine din trecut. Dar împrumuturile trebuie înlocuite, iar rata de dobândă de azi este mult mai mare. Așa că nu există nicio șansă, pe termen scurt, ca dobânzile plătite de stat pentru credite să scadă, în termeni nominali”, spune Adrian Corîrlașu, vicepreședinte al CFA România.

Banca Centrală Europeană se pregătește să majoreze din nou dobânzile, iar Codirlașu crede că acestea vor ajunge la toamnă la 4,25% de la 3,75% în acest moment.

Așa că, automat, toate celelalte dobânzi vor crește, prin urmare Ministerul de Finanțe român se va împrumuta mai scump, în euro. Acum plătește dobânzi la creditele contractate, în trecut, și cu un cupon de 2-3%. Pe viitor, nu va mai vedea astfel de situații excepționale. La rândul ei, Fed-ul american a majorat și, probabil, va continua să majoreze rata de dobândă, deși inflația a coborât substanțial în SUA. Dolarul devine, astfel, atractiv, pentru că dobânda devine real pozitivă și atunci fondurile se duc spre dolar. Și, când iese pe piețele externe, Ministerul de Finanțe român va avea probleme pentru că nu doar euro, ci și dolarul este mai scump.

„Nu este nicio posibilitate pentru buget ca nivelul ratei de dobândă să scadă. BCE duce dobânzile în sus pentru a tempera inflația. Iar România are nevoie de împrumuturi, din cauza deficitelor mari, și este obligată să iasă pe piețele externe. Se va împrumuta, așadar, mai scump, în viitor, iar asta se va vedea balanța de plăți”, spune economistul Laurian Lungu.

Profesorii sunt în stradă, medicii amenință și ei cu greva, asemenea polițiștii și alții. Este o situație complicată pentru că bani nu sunt.

Economia a crescut cu 4,7% anul trecut, dar a fost o creștere „inflaționistă”, spune Codirlașu. Veniturile statului au crescut. Dar veniturile statului au însemnat tot atâta gol în buzunarele oamenilor, fie că lucrează la stat sau în economia privată.

Veniturile bugetului României au fost anul trecut cu 80 de miliarde de lei mai mari decât în 2021, la o creștere economică de 4,7%. O bună parte din acești bani au venit din inflație – cel puțin 16 miliarde de lei, dacă vedem creșterea spectaculoasă din încasările din TVA și accize.

„Plătim dobânzile la credite din inflație. Toți le plătim”, spune Codirlașu.

Guvernul mai are și o altă problemă.

Finanțele raportează datoria la PIB, dar: România are una din cele mai mici rate de încasări bugetare, undeva la 31-32% din PIB (32% din PIB anul trecut), față de o medie de 42% în UE. Aici intră și banii UE pentru că veniturile fiscale, singure, nu înseamnă decât 27% din PIB. Așa stând lucrurile, banii sunt puțini. Dar guvernul se laudă că rata de îndatorare este doar la 50% din PIB – adică 150 de miliarde de euro -, sub media altor țări. Doar că o țară precum Franța, de pildă, are venituri bugetare de 50-55% din PIB, deci își permite o datorie de 60% din PIB pentru că are de unde să plătească. În plus, are rating A și deci se împrumută la dobânzi mici, față de România, care, fără să fie în categoria ”gunoi” plătește dobânzi de câteva ori mai mari.

Prin urmare, dacă, dacă raportăm datoria publică nu la PIB ci la venituri, putem vedea că cel puțin 8-10% din buget merg, anual, doar spre plata dobânzilor la credite. Iar așteptările viitoare nu sunt optimiste. Cum arată economiștii, dobânzile cresc și situația se com­plică.

„Dobânzile cresc, dar mai este un factor ce nu este luat în seamă. Anume că economia lumii scade. Anul trecut lucrurile au mers binișor. Construcțiile au susținut economia, dar constatarea BCE este că o scădere abruptă nu este de neluat în seamă. Acum, la noi, cu grevele anunțate, situația poate fi, cumva, rezolvată la rectificarea bugetară. Dar o rectificare bugetară nu poate vindeca o economie în scădere – industria suferă, construcțiile sunt așa și așa, consumul nu scade deocamdată, dar creșterea nu mai este cea din trecut”, spune Laurian Lungu.

Dacă vorbim de procentul pe care Finanțele îl plătesc pentru dobânzi, atunci trebuie să ne uităm în execuția bugetară la venituri și cheltuieli.

„Oportunitatea este că sunt resurse importante pe partea de reduceri de cheltuieli, astfel încât deficitul bugetar să se reducă și datoria să nu crească puternic. Sunt resurse, nu din salarii, dar sunt. Doar că guvernanții trăiesc într-o altă lume. Consiliul Fiscal a spus, încă din decembrie 2022 că bugetul, cum este el construit, va avea «o gaură» de 20 de miliarde de lei. Nimeni nu a luat înseamă acest avertisment. Am ajuns în iunie și suntem unde suntem. Puteau fi luate măsuri de restrângere a cheltuielilor din martie. Nu s-a făcut nimic. Și cu cât se întârzie, cu atât totul va fi mai neplăcut”, spune Laurian Lungu.