Poți să ai o carieră profesională mai bună în Occident începând mai degrabă din România decât plecând direct în afară

În anii ’90 și începutul anilor 2000, generații întregi de români de top din punctul de vedere al educației au plecat în afară în speranța găsirii unei vieți mai bune și chiar obținerii unei cariere profesionale de top.

Trăgând linie, nu știu dacă toate visurile s-au îndeplinit, cel puțin cele profesionale. Din punct de vedere al infrastructurii sociale, Occidentul are mai mult de oferit, dar nu este atât de ușor în privința carierei profesionale.

Mulți ingineri, economiști, chiar și personal medical au ajuns în SUA, Canada, Europa și au fost nevoiți să o pornească de jos, chiar prea de jos. Ingineri în țară au ajuns la început să lucreze în construcții, cu ziua. Fetele cu facultate au ajuns să lucreze în cămine de bătrâni sau să facă pe bonele. Într-un fel sau altul, fiecare încerca să supraviețuiască la început – costul cu asigurările este destul de ridicat în Occident, în timp ce în România este gratis. Toată lumea voia un respiro înainte să-și găsească un job pe măsura pregătirii profesionale din România, un proces destul de greu.

În timp ce prima și a doua generație de români care au plecat din țară încercau să-și găsească un rost într-o altă țară, venirea multinaționalelor în România, la finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000 a reprezentat o șansă extraordinară pentru cei din țară, punând bazele unor generații întregi de corporatiști. La început, pozițiile de top erau ocupate de expați, dar încetul cu încetul și românii au căpătat experiență și încredere să-și facă loc la vârful companiilor. După câțiva ani, o parte au ajuns și în top.

Între 2000 și 2010, corporatiștii români „și-au făcut mâna” atât în perioada de boom economic, când trebuiau să administreze creșterea businessurilor, cât și în perioada de cădere economică, atunci când a venit criza, iar temele zilei erau legate de restructurare. O parte dintre ei au căpătat mai mult curaj văzând că nu e nicio diferență profesională față de colegii lor din afară, ci dimpotrivă. Așa că nu au spus nu când, fiind remarcați în România, au primit oferte de a merge în afară în grup.

De aici a urmat o luptă de a fi remarcați în cadrul regiunii sau în cadrul grupului, în încercarea de a obține noi promovări.

O parte dintre ei au reușit să câștige teren în grupurile mamă, având o ambiție și o determinare mai mari decât nativii.

Bineînțeles că și în afară promovarea este legată și de nepotism, de norocul pe care îl ai să te tragă cineva după el, de rezultatele pe care reușești să le obții. Și bineînțeles de vremurile de business de care ai parte. Poți să fii foarte bun profesional, dar dacă vânzările cad din motive de scădere a pieței pentru că a venit o criză sau alta, nu ai ce să faci.

La Business MAGAZIN ne-am propus să-i găsim pe acești executivi români care, pornind din România, au reușit să obțină promovări în afară, să acceadă pas cu pas în poziții superioare, să fie responsabili de piețe și de țări din ce în ce mai mari.

Dacă te uiți la cariera lui Călin Drăgan, de la Coca-Cola, care a pornit din Timișoara pentru a ajunge, după 20 de ani, în Japonia, să fie responsabil de o piață de peste
10 miliarde de dolari, accederea în poziții de top pentru români nu este deloc imposibilă.

Dacă te uiți la Angela Crețu, care a pornit de undeva din România să vândă produse Avon și să ajungă acum la New York să fie responsabilă de zone întregi din această lume, nu este imposibil pentru un român să aibă o carieră internațională de succes.

Atât Călin Drăgan, cât și Angela Crețu au un punct comun: au început în România, au avut joburi aici, au câștigat teren aici, au avut rezultate pe piața românească și astfel au ieșit din rând.

Ei nu au plecat direct în afară, fără niciun fel de experiență și fără niciun fel de rezultate.

Mulți români cred și acum că doar simpla prezență într-o altă țară le va deschide automat ușile pentru a se instala în poziții de top. Pot fi și astfel de exemple, dar cred că sunt rare.

Săptămânal, Business MAGAZIN va încerca să găsească câte un executiv român care a ajuns într-o poziție de top în afară pentru a afla care a fost cariera lui profesională, care au fost deciziile care care l-au adus într-o poziție de top, ce calități trebuie să ai pentru a accede în „C-room/suite”.

(cristian.hostiuc@zf.ro)