Portretul robot al adolescentului român

• 79% dintre adolescenți intră zilnic pe internet
• 1 din 4 tinerii de 14 – 21 ani participă în acțiuni de voluntariat organizate de ONG-uri sau de branduri
• dintre băuturi, cele carbogazoase au cea mai mare incidență de consum săptămânal, dar și cea mai mare concurență pentru gusturile tinerilor
• 8% dintre tineri dețin o consolă de jocuri
• băieții sunt mai predispuși decât fețele să își cumpere telefone tip smartphone
• cea mai iubită echipă locală de fotbal este Steaua București, iar din străinătate, FC Barcelona
• 5% dintre adolescenți dețin un telefon iPhone
• mai mult de 50% din tineri au branduri favorite de îngrijire personale, cărora le sunt fideli
• doar 1 din 10 adolescenți nu se implică în deciziile de achiziție din gospodarie
• 1 din 2 tineri ar pleca din țara în eventualitatea unui câștig mai mare
• religia nu este pe cale de dispariție pentru adolescenți, ajungând să le ofere o explicație credibilă despre lume și viață în general

Acestea sunt cele mai importante concluzii la care a ajuns un raport de cercetare realizat de Brennan Research & Consultants și Quantix Marketing Consulting sub umbrela SMARK Research și adresat comunității profesioniștilor de marketing din România.

Raportul este o cercetare reprezentativă pentru populația adolescentă de 14-21 ani din mediul urban, un set de informații relevante și specifice gândit să ghideze și să inspire marketerii în deciziile care se referă la segmentul tânăr, de la produse și servicii care li se adresează și până la programe care să le aducă beneficii atât lor, cât și companiilor care gestionează produse și mărci relevante acum sau în viitor tinerilor.
Studiul acoperă atât aspecte generale – demografice, valori, stil de viață, comportamentul online, modele de succes – cât și detalii la nivel de categorii – alimentație, îngrijire personală, sport, muzică, modă, servicii telecom, de banking sau turism. De asemenea, există perspective mai puțin explorate până acum, precum relaționarea la contextul social, realizarea profilului de consum, poziționarea față de oameni în general și prieteni sau familie etc, care ajută să întregească imaginea actuală a populației tinere din România.

Cercetarea propune și o segmentare după valori, în 8 profile distincte de adolescenți, datele analizate putând fi urmărite în paralel pentru a se decela asemănările și deosebirile dintre acestea, în funcție de sex, zonă de reședința, mediul de rezidență, studii, vârstă și venitul lunar, dar și obiceiuri de consum pe mai multe categorii. În demersul științific de realizare a acestui studiu, un aport important l-a avut Prof.Univ.Dr. Vintilă Mihăilescu, șeful Catedrei de Sociologie a Facultății de științe Politice din cadrul SNSPA. Acesta s-a dovedit a fi un contribuitor important pentru înțelegerea mai aprofundata a segmentului tânăr de populație, precum și în procesul de setare a obiectivelor de cercetare pentru o cât mai amplă și corectă perspectivă asupra profilului urban al tinerilor din România.

Tânărul în România. Profil urban de marketing a fost realizat în 3 etape, în perioadă mai – noiembrie 2011, pe un eșantion de 900 de respondenți reprezentativi pentru populația de 14-21 ani din mediul urban. Etapă calitativă s-a desfășurat în intervalul mai – iulie 2011 și a fost precedată de fază pregătitoare (cercetare de birou, respectiv discuții cu echipă de proiect și oameni de marketing din diverse organizații).
Care sunt cele 8 profiluri de tineri întâlnite în mediul urban din România? Cum își fac adolescenții cumpărăturile și de unde se inspiră atunci când se îmbracă? Ce imagine de sine au tinerii din România? în ce tipuri de produse investesc tinerii și din ce tip de buget (personal, de la familie, credit etc)? Ce fel de telefoane au și la ce anume le folosesc cel mai des? Sunt doar câteva dintre întrebările la care Tânărul în România. Profil urban de marketing oferă răspunsuri aprofundate.

Câteva informații punctuale din raport:
“Acesta studiu a fost gândit ca prelungirea naturală a colaborării începute în 2009 pentru cercetarea Femeia ca target – ce e relevant acum. Ideea proiectului depre tineri a venit oarecum normal, iar criza economică ne-a ajutat să observăm că tinerii încep să aibă o putere din ce în ce mai mare în decizia de cumpărare, atât pentru sine, cât și pentru familiile lor față de alte segmente ale populației care și-au ajustat consumul în multe categorii. Ne dorim așadar să ajutăm brandurile să treacă de la abordarea în care acest segment era doar unul dintre cele incluse în strategia de marketing la crearea unui mindset care să le facă să aibă atitudinea tinerească pe care și-o doresc, pentru a putea vorbi pe limbă generației click, play, like, share.”, a declarat Adriana Lungu, business developer SMARK.