Porția de Leadership. De la cultura prânzului la comunități de Mai Bine

Între deadline-uri și ședințe, pauza de masă devine adesea o provocare pentru ritmul trepidant al zilelor de lucru de astăzi. Într-o cultură în care multitaskingul și viteza par sinonime cu eficiența, prânzul se transformă mult prea ușor într-o masă rapidă luată la birou, lângă tastatura laptopului.

Totuși, pauza de prânz înseamnă mai mult decât un sandviș mâncat între două e-mailuri. Este un moment vital, care ne ajută să ne recăpătăm energia și concentrarea pentru cea de a doua parte a zilei și să ne reconectăm, într-un fel mai direct și empatic, cu oamenii din jurul nostru. Liderii și organizațiile care o încurajează reafirmă un principiu esențial: performanța sustenabilă începe cu echilibrul dintre productivitate, bunăstare și grijă față de oameni.

De aceea, prin această rubrică, ne-am propus să împărtășim perspective inspiraționale despre importanța pauzei de prânz și a gesturilor simple prin care obiceiurile zilnice pot deveni modele de responsabilitate, leadership și „Mai Bine” pentru oameni, organizații și comunități.

Care sunt ingredientele dumneavoastră secrete de leadership? Prin ce practici cotidiene simple, precum e pauza de prânz, construiți  „Mai Bine”  în comunitatea dumneavoastră de lucru?

Dana Sîntejudean, Director Edenred pentru Europa, Orientul Mijlociu și America Hispanică

♦ Pentru mine, leadershipul nu înseamnă doar decizii strategice, ci se construiește din consecvența gesturilor mici, cotidiene, prin felul în care suntem prezenți zi de zi pentru echipele noastre.

♦ Într-un ritm profesional tot mai accelerat, un astfel de gest simplu este, cu siguranță, prânzul: o pauză esențială care nu doar ne reîncarcă cu energie, ci creează un spațiu real de reconectare, empatie și comunicare autentică.

♦ Astăzi vorbim tot mai mult despre faptul că cele mai solide comunități sunt, de fapt, acelea care lasă loc vulnerabilității, în care oamenii se simt în siguranță să împărtășească nu doar succesul, ci și experiențele de învățare mai puțin reușite. Nu întâmplător „curajul” — în sensul său originar, din latinescul cor („inimă”), „a vorbi cu inima deschisă” — este invocat ca barometru al unei culturi organizaționale sănătoase.

♦ Conversațiile autentice, deschise și empatice stau la baza acestei culturi și sunt ingredientele de leadership în care, la rândul meu, cred cu convingere. Iar pauza de prânz petrecută împreună cu colegii este unul dintre cele mai simple și firești moduri prin care putem să le punem în practică și să transformăm, zi de zi, organizațiile noastre în comunități de Mai Bine.

♦ Lead by example! Nu e un secret de leadership, doar un call to action personal care mă ghidează întotdeauna.

Radu Savopol, președinte HORA

♦ Pentru mine, leadershipul înseamnă mai ales grijă față de oameni, de echipă, de parteneri și de comunitate. În ospitalitate, am învățat că detaliile fac diferența, iar o cafea băută împreună sau un prânz servit cu colegii pot deveni momente de conexiune reală, nu doar o pauză dintr-o zi aglomerată. Cultura prânzului, la fel ca un brand autentic, se construiește din gesturi mici, dar constante: ascultare, recunoștință, prezență. Cred că acolo unde există dialog, respect și energie bună, se nasc idei, inițiative și comunități care pot schimba lucrurile în „Țara lui Mai Bine”.”

Care sunt ingredientele dumneavoastră secrete de leadership? Prin ce practici cotidiene simple, precum e pauza de prânz, construiți „Mai Bine” în comunitatea dumneavoastră de lucru?

Cristina Chiriac, președintă CONAF

♦ Leadershipul nu se construiește cu discursuri lungi. Se face cu oameni — cu priviri ridicate din laptop, cu o cafea băută împreună, cu acel „ce mai faci?” care chiar așteaptă un răspuns.

♦ Eu cred că o echipă seamănă mai degrabă cu o grădină decât cu o fabrică: dacă o uzi zilnic cu atenție, cu încredere și cu puțină recunoștință, crește singură. Dacă uiți de ea, se usucă în tăcere.

♦ Pauza de prânz? Nu e doar despre mâncare. E despre oameni. E momentul când renunți la titluri, la KPI-uri și la toată armura de lider și devii om între oameni. Uneori, de acolo se nasc ideile care schimbă tot; alteori, doar liniștea aceea bună care face ziua suportabilă.

♦ Ingredientele mele? Niciun secret mare: să asculți, să mulțumești și să fii același om și în ședință, și pe hol. Să nu confunzi puterea cu superioritatea, ci cu responsabilitatea.

♦ Pentru că leadershipul adevărat nu înseamnă doar a conduce, ci a ține oamenii împreună — și a întreba, simplu și sincer: „Tu cum ești azi?”. Din felul în care răspund oamenii la întrebarea asta știi exact cât de sănătoasă e organizația ta.

Cosmin Vladimirescu, general manager, Mastercard România și Croația

♦ Ingredientele mele de leadership pornesc de la empatie, claritate și consecvență. Cred că un lider autentic nu doar inspiră, ci creează contextul în care ceilalți pot să crească, să aibă inițiativă și să se simtă parte dintr-o echipă cu sens. La Mastercard, încurajăm un leadership bazat pe încredere și colaborare, unde fiecare voce contează și fiecare zi oferă oportunități de învățare. Practicile cotidiene simple, precum pauza de prânz, devin momente valoroase de reconectare, dialog și echilibru.

♦ Cred că bunăstarea oamenilor stă la baza performanței, iar soluțiile care sprijină acest echilibru, precum cardurile de masă emise sub licență Mastercard, contribuie concret la starea de bine a angajaților. Prin gesturi mici, dar consecvente, construim „Mai Bine” în comunitatea noastră de lucru: un loc în care oamenii se simt sprijiniți, inspirați și motivați să facă diferența.

Ovidiu Teodorescu, CEO, UCMS by AROBS

♦ Pentru mine, leadershipul înseamnă echilibru și consecvență în lucrurile simple. Cred că un lider autentic creează spațiu, pentru dialog, reflecție și creșterea oamenilor. Pauza de prânz, de exemplu, devine un moment în care echipa se reconectează uman, nu doar profesional. În comunitatea noastră de lucru, încurajez obiceiurile care susțin energia pe termen lung: timp pentru masă, pentru conversații reale și pentru recunoașterea eforturilor individuale. Așa se construiește încrederea.

♦ „Mai Bine” începe cu gesturi mici, dar asumate: un prânz împărțit, o idee ascultată, o decizie luată împreună. Dincolo de procese și KPI, leadershipul se măsoară în calitatea relațiilor și în starea de bine pe care o creezi în jurul tău.

Cum credeți că poate influența masa de prânz o schimbare în bunăstarea angajaților din România? 

Albert Davidoglu, CEO, Macromex

♦ Masa de prânz are un rol mult mai profund decât acela de simplă pauză în programul de lucru. Este un moment care contribuie semnificativ la starea de bine, la echilibrul și la performanța angajaților. Din perspectiva noastră, la Macromex, o alimentație echilibrată și o pauză de prânz de calitate pot genera o schimbare reală în bunăstarea angajaților din România.

♦ Aceste momente de respiro nu înseamnă doar hrană, ci și reconectare – cu propria energie și cu echipa. Ele creează contextul potrivit pentru dialog, idei noi și o stare de spirit pozitivă, toate esențiale pentru o cultură organizațională sănătoasă.

♦ Cred cu tărie că investiția în experiența angajaților, inclusiv prin gesturi aparent simple precum masa de prânz, construiește loialitate, motivație și performanță sustenabilă. Oamenii care se simt bine vor aduce mereu rezultate bune – iar aceasta este, în esență, cheia unui vibe de campion.

Cum vedeți colaborarea între autorități, producătorii locali și mediul privat pentru transformarea mesei de prânz a românilor într-un exemplu de sănătate și consum responsabil?

Silvia Dinică, Secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

♦ Cred că transformarea mesei noastre de prânz într-un exemplu de sănătate și consum responsabil începe, în primul rând, cu conștientizarea unei misiuni comune și a importanței fiecărui actor implicat în acest proces. Bunăstarea angajaților nu depinde doar de alegerile individuale, ci și de un întreg ecosistem construit în jurul lor și aici mă gândesc la  producătorul local, la restaurante și până la cadrul reglementat de autorități.

♦ Rolul nostru, ca instituții publice, este să asigurăm un context predictibil, echitabil și transparent, care să favorizeze cooperarea reală între acești parteneri. Doar prin această colaborare pot fi create condițiile în care angajații au acces la prânzuri echilibrate în timpul programului de lucru, restaurantele oferă alternative sănătoase, bazate pe produse locale, iar producătorii locali devin parte activă a unui lanț alimentar sustenabil care-i poate  valoriza optim. Am convingerea că prin această cale integrată și colaborativă, care creează context între toate părțile implicate, putem construi, pas cu pas, o cultură a prânzului responsabil și mai ales  una care susține sănătatea, economia locală și coeziunea socială.

♦ Pauza de prânz poate deveni, astfel, un exemplu simplu, dar puternic, de politică publică orientată spre bunăstare comună și sustenabilitate.