Populismul, cel mai mare pericol la adresa dezvoltării economice?
Politica naționalistă cu accente antieuropene din anumite țări din regiunea europei centrale și de Est este de neînțeles în condițiile în care acestea nu ar fi avut succes economic fără beneficiul apartanenței la Uniunea Europeană, crede Jeffrey Sachs, cotat de publicații internaționale ca The Economist sau New York Times drept unul dintre cei mai importanți economiști ai planetei.
„Cred că, în mare vorbind, o Europă puternică și sănătoasă este cea mai importantă nevoie pentru România. Țările din Europa Centrală și de Est sunt din ce în ce mai convergente cu restul Uniunii Europene. Acest proces funcționează și este foarte ciudat faptul că oameni precum Viktor Orbán din Ungaria atacă Uniunea Europeană, pentru că Ungaria, fără Uniunea Europeană, nu ar avea un succes economic”, crede Jeffrey Sachs, economist de talie mondială și profesor al Universității Columbia, SUA. Nici România nu ar avea un succes economic, spune el, adăugând că „Uniunea Europeană este cel mai bun instrument pentru ceea ce noi numim convergență economică, adică de a reduce decalajele în ceea ce privește veniturile”.
Sachs a absolvit cursurile Universității Harvard, unde a și predat timp de 20 de ani. El este considerat de publicația The Economist ca fiind unul dintre cei mai influenți trei economiști ai lumii, iar New York Times l-a numit „probabil cel mai important economist din lume”. Cu prilejul participării la evenimentul Astana Economic Forum din Nur-Sultan, Kazahstan, el a acordat un interviu BUSINESS Magazin și ZF, în care a răspuns întrebărilor legate de provocările economice din regiunea Europei Centrale și de Est, dar și la nivel mondial.
Părerea economistului este că politica naționalistă a unor țări europene este de neînțeles în contextul în care acestea nu ar fi fost performante din punct de vedere economic fără apartenența la UE, în special țările din regiunea noastră.
„Foarte multe țări din Europa Centrală și de Est, chiar și Polonia, au devenit foarte naționaliste. Până și antieuropene, dar aceasta este o poziție ridicolă. Pot spune, cu ceva cunoștințe personale, pentru că acum 30 de ani am fost consilier al mișcării Solidaritatea din Polonia, și în acea vreme ei înțelegeau perfect că întoarcerea către Europa este cheia, care a funcționat pentru Polonia, dar mai apoi vine acest naționalism care este foarte extrem și dăunător pentru țările în care se manifestă.” Pericolul populismului, care s-ar putea traduce și în protecționism, nu este numai la nivel economic, ci și o amenințare la adresa păcii. Economistul a făcut în cadrul interviului o referire și la fapul că Europa ar trebui să învețe din istoria celui de-al Doilea Război Mondial ce înseamnă pericolul naționalist.
Problema pe care o înfruntăm acum, în toată lumea: naționalismul american, naționalismul polonez, naționalismul maghiar sau italian, este o politică nesănătoasă și, mai ales, autodistructivă. „Europa ar trebui să știe din istorie cât de periculos este. Ar trebui să le spunem: «Trump, nu mai diviza lumea! Orbán, nu mai diviza lumea! Salvini, nu mai diviza lumea!», pentru că avem nevoie de cooperare, ca o cheie pentru dezvoltare economică și pentru pace. Aceasta este cea mai mare provocare pe care o avem în acest moment. Oamenii se sperie foarte ușor, iar acest naționalism asta face: sperie lumea. Avem nevoie să înțelegem că demagogia este extrem de periculoasă.” Sachs mai spune că economia mondială rămâne vulnerabilă în fața unui șoc financiar și că actorii din această zonă nu au învățat din greșelile trecutului. Potrivit lui, o criză economică de anvergura celei din 2008 ar putea lovi oricând, iar vulnerabilitățile au rămas aceleași ca acum 11 ani: acordarea de credite neperformante și investițiile speculative.
„Economia globală este interconectată și vulnerabilă la șocuri financiare. Am avut în ultimii 25 de ani două șocuri puternice: unul în 1997, criza financiară asiatică, iar apoi am avut criza financiară din 2008, care a fost la nivel global. De unde vin aceste crize financiare? De la subreglementarea capitalului global. Din cauză că avem un sistem financiar global interconectat. În termeni de lichiditate făcută ușor, se acordă foarte multe credite neperformante. Panica creează o imensă instabilitate.” Sachs mai crede că evitarea sau atenuarea unei crize se poate face printr-o reglementare mai eficientă a piețelor mondiale de capital și prin investiții sustenabile, pe termen lung.
Am putea asista însă la un nou episod similar cu cel din 2008? „Sigur că s-ar putea, din cauză că nu avem o protecție bună împotriva unui astfel de fenomen. Nu am reglementat eficient piețele internaționale de capital și avem foarte multe credite acordate ușor și o gândire pe termen scurt a unor persoane iresponsabile”, opinează economistul. „Acesta este motivul pentru care economia globală rămâne vulnerabilă. Crizele nu sunt atât de ușor de prevăzut. Prostia este ușor de prevăzut, dar nu este ușor de prevăzut ce fel de prostie va aduce o criză. Ar trebui să avem mai multă grijă. Un mod de a fi mai prudent este să se mai diminueze fenomenul investițiilor speculative și să crească investițiile pe termen lung.”
Tensiunile comerciale la nivel mondial nu par în acest moment să se atenueze, ba din contră. Jeffrey Sachs este de părere că acțiunile întreprinse de administrația Trump împotriva Chinei sunt un efect al unei reacții impulsive, suținute doar de câțiva oameni.
„Nu cred că vorbim de un război comercial, ci mai degrabă este vorba de o plângere a SUA în privința faptului că economia chinezească este atât de performantă, este mai degrabă o reacție nervoasă. Este o politică îndrumată greșit și doar câteva persoane susțin aceste politici. Acestea nu sunt susținute de către publicul larg, este foarte multă confuzie. Sper ca guvernele din lume să spună SUA: «Calmați-vă, nu vrem să avem un alt Război Rece, nu vrem o lume divizată, acestea sunt doar idei proaste!».”
China a inițiat One Road One Belt Initiative, un proiect care ar urma să facă conexiuni de infrastructură de transport în Asia și Europa, atât maritime, cât și rutiere. Inițiativa a fost poreclită Noul Drum al Mătăsii, iar România ar putea avea de câștigat, portul Constanța având posibilitatea să fie principala poartă de acces a produselor asiatice pe piețele europene și invers. Sachs salută această inițiativă și critică atitudinea SUA sau a altor țări care se opun proiectului.
„Așadar, care este problema cu această inițiativă? Una este, ca de obicei, că SUA spun să nu facem asta. Este o greșeală să vezi problema infrastructurii de transport ca un joc politic în loc de un cadru pentru cooperare.” Prin urmare, crede Jeffrey Sachs, Europa ar trebui să se alăture inițiativei. A doua problemă identificată de el este că aceasta ar trebui să fie o inițiativă de dezvoltare sustenabilă. „China finanțează foarte multe centrale pe cărbune, iar această inițiativă nu este sustenabilă. Aceasta va fi un dezastru, nu un succes, dacă nu este însoțită de sustenabilitate din punctul de vedere al protejării mediului.”
În cadrul interviului, economistul a abordat și problema schimbărilor climatice ca o adevărată amenințare la dezvoltarea sustenabilă mondială. El este de părere că politicile, fie ele și economice, sunt făcute greșit în acest moment la nivel mondial și că factorii de decizie ar trebui să se concentreze pe problemele viitorului. „Economia este construită pentru profituri pe termen scurt și pentru lăcomia companiilor existente, nu pentru viitorul de care avem nevoie. Politicienii sunt în general mai mult preocupați de a rămâne la putere decât de viitorul peste 10, 20 sau 30 de ani. De aceea, când întrebi persoanele tinere despre cele mai mari probleme, o să menționeze, în primul rând, schimbările climatice. Este o problemă cu sistemul actual politic și economic, nu se aliniază cu nevoile omului.”
Obiectivele de dezvoltare sustenabilă stabilite în acordul climatic de la Paris ar trebui urmărite cu mai mult interes decât, de exemplu, raporturile cu evoluția trimestrială a PIB, mai spune Sachs.
„De exemplu, (politicile – n. red.) favorizează folosirea combustibililor fosili în dauna energiei verzi. Este o provocare: cum putem face să aliniem sistemul politic și economic cu adevăratele nevoi ale omului? De aceea am introdus obiective ale unei dezvoltări sustenabile: educația, sănătatea, apa curată, aerul curat, climatul sigur, conservarea biodiversității, acestea sunt lucrurile importante. Sunt mai importante decât statisticile trimestriale privind PIB, mai importante decât realegerea unui politician.”
Pentru a atinge obiectivele stabilite de acordul climatic de la Paris este nevoie ca folosirea combustibililor fosili să fie eliminată integral în aproape toate sectoarele. Sachs trage un semnal de alarmă în această privință, spunând că se investește masiv în combustibili fosili și investițiile în energie verde scad la nivel global. „Întrebarea este dacă ne atingem obiectivele de dezvoltare sustenabilă, iar răspunsul este nu. Țările europene, în special cele din nordul Europei, sunt cel mai aproape de a atinge aceste obiective, dar încă nu le-au atins și, cu siguranță, la nivel mondial nu se ating aceste obiective setate la acordul climatic de la Paris”, explică Jeffrey Sachs.
Pentru a atinge aceste obiective, adaugă el, avem nevoie să încetăm să folosim în aproape toate domeniile combustibilul fosil până în 2050. „În schimb, continuăm să investim masiv în combustibili fosili, iar investițiile în energie regenerabilă au scăzut din nou, potrivit celor mai recente date ale Agenției Internaționale a Energiei. Motivul este că toate țările care produc foarte mult combustibil fosil continuă să dezvolte această ramură, chiar și o țară precum Canada. Aici greșim.”