Populația continuă să scadă: în ultimul an, România a pierdut mai mult de 100.000 de locuitori

♦ Populația după domiciliu a României a ajuns la 21,1 milioane de persoane în 2025, în scădere cu 0,5% față de 2024, adică cu 109.817 persoane, potrivit INS ♦ Populația României a scăzut constant, marcând o pierdere de aproape 900.000 de locuitori în ultimele două decenii. 

La 1 ianuarie 2025, populația după domiciliu a României a fost de 21,1 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% față de 1 ianuarie 2024, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). 

Populația după domiciliu din orașe a fost de 12,05 milioane de persoane, în scădere cu 1,2% față 1 ianuarie 2024, iar cea din mediul rural a fost de 9,68 mil. de persoane, în creștere cu 0,4% față 1 ianuarie 2024. 

Un alt aspect semnalat de datele de la INS este că  populația feminină a fost de 11,1 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% față de aceeași dată a anului precedent. Potrivit INS, aceeași evoluție o înregistrează și populația masculină, care a fost de 10,6 mil. persoane, în scădere cu 0,5% față de aceeași dată a anului precedent.

Dacă ne uităm la evoluția în timp a acestui indicator, vedem că opulația după domiciliu a României a  înregistrat o scădere continuă în fiecare an din ultimele două decenii, potrivit datelor INS analizate de ZF. 

Așadar, statisticile arată că populația României după domiciliu a intrat într-un proces de scădere continuă începând cu anul 2006. În aproape două decenii, între 2006 și 2025, populația raportată oficial de autorități scade de la 22,6 milioane de locuitori la 21,7 milioane, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ 875.000 de persoane. În primii ani ai perioadei analizate, scăderea era mai lentă – între 2006 și 2010 populația s-a redus cu aproximativ 100.000 de locuitori, o medie de circa 25.000 de persoane pe an. Pe măsură ce anii au trecut, ritmul scăderii a devenit mai accelerat: în intervalul 2020–2025, pierderile anuale ajung la peste 80.000 de locuitori. Astfel, ritmul de scădere s-a triplat față de prima parte a perioadei analizate, semn că factorii demografici negativi nu doar că s-au menținut, ci s-au adâncit.

Scăderea constantă a populației poate fi explicată prin mai mulți factori principali. În primul rând, migrația externă masivă a avut un impact major. După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, milioane de români au plecat să muncească sau să studieze în alte țări, iar foarte mulți dintre ei nu s-au mai întors. Fenomenul migrației a contribuit nu doar la scăderea directă a populației, dar și la reducerea nata­lității, deoarece o mare parte dintre emi­granți se află în segmentul de vârstă tânăr, adică exact acea categorie care, în mod normal, ar aduce contribuții importante la numărul de nașteri.

În al doilea rând, România se confruntă cu un sold natural negativ: numărul de decese depășește în fiecare an numărul de nașteri. Acest fenomen este alimentat de o rată a fertilității scăzută, care în ultimele decenii s-a situat constant sub pragul de înlocuire generațională.