Polonezii și românii - cele mai multe poziții în cadrul personalului administrativ debutant al CE

Potrivit datelor publicate de The Economist, circa 11% din personalul administrativ debutant al Comisiei Europene provenea, în 2013, din Polonia, în timp ce aproximativ 8,5% era din România.

Pe locul trei se află Germania, cu puțin peste 8%, urmată de Italia – aproape 8%, Belgia și Franța – în jur de 7%, Spania – peste 5% și Marea Britanie – aproape 3%.

The Economist notează că, deși funcționarii europeni nu reprezintă statul de proveniență, țările membre doresc să-și plaseze oamenii în posturi-cheie.

Publicația mai notează că în ultimii ani se remarcă “o tendință extraordinară” de creștere a numărului de funcționari debutanți proveniți din Polonia și România, în timp ce reprezentarea Italiei a scăzut dramatic de la aproape 25% din totalul personalului în anii 1980.

Și Franța încearcă să-și mențină influența în cadrul instituțiilor de la Bruxelles, dar aceasta este în declin.

Dacă în ceea ce privește pozițiile de top, Marea Britanie stă bine, la nivelul “junior” situația este la polul opus.

Comisia poate atrage cei mai buni oameni din noile state membre, dar se luptă să facă acest lucru în cazul Marii Britanii, potrivit unui oficial european, citat de The Economist.

Una dintre probleme o reprezintă competențele lingvistice reduse (aplicanții trebuie să știe cel puțin două limbi străine), fapt agravat, în mod ironic, de preponderența englezei ca limbă de lucru în instituțiile europene, la care se adaugă riscul unei ieșiri a Marii Britanii din UE, în urma unui eventual referendum, scrie publicația.

În schimb, din cele 128 de poziții de top, Germania deținea, la sfârșitul anului trecut, 20 de poziții, urmată de Marea Britanie cu 13 și Franța cu 11.

Totodată, influența Germaniei în cabinetele comisarilor europeni a crescut în Comisia Juncker. De altfel, șeful de cabinet al președintelui CE, Jean-Claude Juncker, este german.