Podul de voturi peste Prut

După recenta vizită a premierului în R. Moldova pentru inaugurarea gazoductului Iași-Ungheni, unde a participat și comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, a urmat declarația președintelui că la încheierea mandatului va vizita R. Moldova și va cere cetățenie moldovenească. Declarația lui Traian Băsescu a retrezit speculațiile apărute în presă în 2013, cu prilejul vizitei lui de atunci la Chișinău, că ar vrea să devină președinte al R. Moldova ori măcar să-și continue cariera politică la Chișinău, cu sprijinul unor apropiați originari de peste Prut (Eugen Tomac, fostul șef al PMP și actualul șef de campanie al Elenei Udrea, sau primarul unionist al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, nașul de botez al nepoatei președintelui Băsescu).

A urmat o nouă mutare a premierului Ponta, care a sugerat la Alba-Iulia că în mandatul său ar vrea să se facă a doua Mare Unire a României după cea din 1918, provocând iritarea Moscovei, care a transmis că astfel de declarații care sugerează o unire a României cu R. Moldova sunt iresponsabile, inacceptabile și a cerut o reacție oficială a UE. Motivul, reclamat de Moscova sau de prorușii de la Chișinău și în raport cu declarațiile unioniste ale președintelui Băsescu, este că nicio țară din UE nu poate susține că nu recunoaște independența și suveranitatea unui alt stat.

În replică, premierul Ponta, cu gândul la campania electorală, s-a declarat bucuros că e criticat de Rusia – o declarație menită nu atât pentru urechile electoratului său, care nu se remarcă prin rusofobie, cât pentru urechile adversarilor săi politici, care au început automat să-i reproșeze că a făcut declarațiile despre unire anume ca să-și atragă mânia Moscovei și să pară astfel mai prooccidental decât este. Victor Ponta a avut totuși grijă să-și modereze tonul, precizând că el de fapt vrea, alături de premierul moldovean Iurie Leancă, doar integrarea R. Moldova în UE până în 2018-2019.