Podul de la Cernavodă- construcția care a uimit Europa

Începând din secolul al XIX-lea, toate podurile din lemn executate pe teritoriul țării noastre, destul de numeroase, au avut un caracter provizoriu, ele urmând a fi inlocuite, mai devreme sau mai tarziu, cu poduri metalice sau din beton.

 Construirea unui pod de cale ferată peste Dunare care să lege Țara Românească de Marea Neagră devenise necesară încă din timpul domniei lui Barbu Știrbei. În anul răscumpărării liniei Cernavodă-Constanța (mai precis, la 10 decembrie 1882), guvernul român lansează un concurs internațional pentru proiectarea a doua poduri mari peste Dunăre și peste brațul Borcea, pe linia Cernavodă-Fetești. Dar nici unul dintre cele opt proiecte prezentate comisiei de examinare, în anul 1883, de firme din Franța, Germania, Elveția și Belgia nu a fost acceptat. După trei ani, in 1886, are loc un al doilea concurs, la care participă cinci firme, dar rezultatul rămâne același.

Într-un moment de stralucită inspirație, comisia îi propune lui Anghel Saligny să prezinte un proiect. În decembrie 1887, guvernul, prin Ministerul Lucrărilor Publice, îl însărcinează oficial pe Saligny cu elaborarea proiectului liniei Fetești – Cernavodă. E o decizie surprinzătoare, ținând seama de faptul că numai cu câțiva ani în urmă același minister refuzase să ia asupra să răspunderea executării unor tabliere mici, lucrarea fiind preluată de firme particulare.

Inainte de a începe proiectarea, Anghel Saligny își formează o echipă de ingineri specialiști de la Școala Natională de Poduri și Șosele, printre care Ion Băiulescu, N. Herjeu, Șt. Gheorghiu, Alex. Bădescu, V. Christescu, Gr. Cazimir, P. Zahariade și alții, aduși mai tarziu. O data rezolvate toate problemele de ordin tehnic și economic, echipa de specialiști își începe practic activitatea de proiectare, reușind, după o munca intensă, să termine, la 1 decembrie 1889, elaborarea formei finale a proiectului.

După numai un an (la 9 octombrie 1890), timp în care au fost repartizate și demarate lucrările de pregătire, a început și lupta pentru învingerea greutăților apărute în execuție. Un lucru care nu trebuie omis ar fi faptul că terasamentele liniei ferate Fetești – Cernavodă, care leagă între ele podurile lui Anghel Saligny, au constituit la vremea lor cea mai mare și cea mai importantă lucrare de terasamente realizată în țara noastră. Una peste alta, lucrările la podurile dunărene au durat cinci ani. Ziarul Times scria: “o realizare surprinzatoare la Cerna-voda”, iar Ilustrazione Italia afirma: “e o lucrare care poate fi luată ca model chiar și de alte țări, cu mijloace tehnice mai înaintate”.

Cititi mai multe pe identitatea.ro