Poate România să facă imposibilul? Cum putem rezolva ecuația complicată a economiei actuale astfel încât să rezulte atât diminuarea deficitului cât și creștere economică VIDEO

România se confruntă cu una dintre cele mai dificile ecuații macroeconomice ale ultimilor ani: reducerea deficitului bugetar fără sacrificarea creșterii economice. În contextul încetinirii consumului și al șocurilor externe, menținerea unei dinamici pozitive a economiei depinde tot mai mult de investiții și de capacitatea de a atrage fondurile europene disponibile.

Experiența anului trecut arată însă că un astfel de echilibru este posibil, chiar dacă prognozele inițiale erau mult mai pesimiste. Economia a performat peste așteptări în condițiile în care investițiile au compensat în mare parte slăbirea consumului privat, fenomen care a devenit vizibil mai ales în a doua parte a anului, este de părere Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR.

„În principiu e posibil. Dacă ne uităm chiar și anul trecut erau multe prognoze în care se vedea creșterea semnificativ mai jos decât a fost în final, iar practic prin stimularea investițiilor a reușit să se compenseze într-o mare măsură efectul contracționist din partea consumului privat, care s-a văzut și în vânzările cu amănuntul în a doua parte a anului”, a spus Ciprian Dascălu la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

Aceeași strategie ar putea reprezenta și în 2026 principalul mecanism prin care economia să evite stagnarea, într-un context în care spațiul pentru stimularea consumului rămâne limitat. În acest cadru, fondurile europene devin un factor decisiv pentru menținerea creșterii economice.

„Cred că acesta ar fi modul de abordare și în acest an, mai ales dacă ne uităm la fondurile europene pe care le are România la dispoziție în acest an. Acestea ar putea fi singura speranță de a avea o creștere economică. Estimarea noastră este undeva la 1%, dar riscurile sunt de ambele părți. Avem ca ipoteze o absorbție destul de bună a fondurilor europene care sunt deja propuse sau avute în vedere”,

În același timp, consumul, motorul tradițional al economiei românești, rămâne sub presiune cel puțin în prima parte a anului. Redresarea ar putea veni abia în a doua jumătate, pe fondul unei eventuale reveniri a câștigurilor salariale reale.

„Pe de altă parte, în ceea ce privește consumul nu vedem o revenire în prima jumătate a anului. De-abia în a doua jumătate ne așteptăm să vedem că majorarea salariilor în termeni reali să redevină pozitivă”, se arată în evaluare.

Perspectiva economică este însă complicată de apariția unor șocuri externe dificil de anticipat, care pot schimba rapid scenariile macroeconomice. Creșterea abruptă a prețului petrolului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, este unul dintre factorii care pot modifica semnificativ perspectivele pentru inflație, consum și creștere economică.

„Cu toate astea ne confruntăm cu tot felul de șocuri. Nimeni nu se aștepta și nu am văzut vreo prognoză care să fi avut în vedere conflictul din Iran și prețul petrolului de peste 100 de dolari pe baril”, mai spune economistul-șef al BCR.

În aceste condiții, capacitatea României de a accelera investițiile publice și de a utiliza eficient fondurile europene devine esențială pentru menținerea creșterii economice într-un an marcat de presiuni bugetare și de incertitudini externe majore.