Poate o societate să funcționeze fără cash? Cum s-au descurcat țările care au încercat să elimine banii fizici?

Tot mai multe state visează la o societate fără numerar, dar realitatea ultimilor ani le-a readus cu picioarele pe pământ. Războaiele, atacurile cibernetice și incertitudinea globală au arătat că dependența totală de digital nu e lipsită de riscuri. Chiar și țări ultradigitalizate ca Suedia și Norvegia redescoperă rolul esențial al cash-ului.

Un fost viceguvernator al băncii centrale suedeze credea în 2018 că Suedia probabil va elimina cash-ul până în 2025. În Norvegia, confederația din industria financiară locală promova în 2014 ideea ca societatea să renunțe total la cash până în 2020. Între timp a izbucnit războiul din Ucraina, iar ambele state nu mai merg înainte pe acest drum, ci dau înapoi. Au apărut pericole noi, mult prea mari. Pauza poate că le va da nordicilor răgaz să analizeze mai bine ce înseamnă o societate fără bani fizici.

Când tehnologia avansează, când internetul este peste tot, serviciile sunt  digitalizate, când timpul este prețios și lumea nu mai are răbdare, un viitor fără cash poate să pară cursul normal al evoluției. Norvegia și Suedia au fost cândva cele mai avansate din acest punct de vedere, după cum scrie The Guardian. Apariția războaielor hibride și înmulțirea atacurilor cibernetice, pentru care sunt învinovățite forțe pro-ruse, le-au făcut să se întoarcă. În SUA, unul din primele lucruri pe care noul președinte Donald Trump le-a făcut a fost renunțarea la planurile de lansare a unui dolar digital, o altă cale spre o societate fără cash. Decizia Washingtonului a forțat alte țări, cum este Japonia, să-și regândească propriile planuri pentru monede digitale. Societatea fără cash pare acum doar o utopie.

Swish, un sistem de plată mobilă lansat de șase bănci în 2012, este omniprezent în Suedia, de la tarabe la cafenele și magazine de haine. Echivalentul norvegian, Vipps, care a fuzionat cu MobilePay din Danemarca în 2022 pentru a forma Vipps MobilePay, este, de asemenea, foarte popular. Anul trecut a fost lansat și în Suedia. Drumul spre societatea fără cash părea larg deschis.

Însă după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, iar războiului hibrid transfrontalier și atacurilor cibernetice s-au intensificat, guvernul suedez și-a revizuit complet strategia de apărare și pregătire a țării, Suedia alăturându-se NATO, fiind lansată o nouă formă de serviciu național și fiind reactivată agenția sa de apărare psihologică pentru a combate dezinformarea din partea Rusiei și a altor adversari. Norvegia a înăsprit controalele la granița cu Rusia.

Regândirea securității s-a extins la elementele fundamentale ale modului în care oamenii plătesc pentru bunuri și servicii.

Într-o broșură cu titlul „Dacă va veni o criză sau un război” primită de fiecare gospodărie din Suedia ministerul apărării sfătuiește oamenii să utilizeze numerar în mod regulat și să păstreze o rezervă pentru cel puțin o săptămână, în diferite denominații, precum și acces la alte forme de plată, cum ar fi cardurile bancare și serviciile de plată digitale. „Dacă puteți plăti în mai multe moduri diferite, veți fi mai pregătiți”, se arată în document.

Când tehnologia avansează, când internetul este peste tot, serviciile sunt digitalizate, când timpul este prețios și lumea nu mai are răbdare, un viitor fără cash poate să pară cursul normal al evoluției. […] Apariția războaielor hibride și înmulțirea atacurilor cibernetice, pentru care sunt învinovățite forțe proruse, le-au făcut șpe Suedia și Norvegiaț să se întoarcă.

Guvernul a pregătit, de asemenea, legislație pentru a proteja capacitatea de a plăti în numerar pentru anumite bunuri. Numerarul este mijloc legal de plată în Suedia, dar magazinele și restaurantele pot limita efectiv utilizarea lui atâta timp cât afișează o notificare care să stabilească restricțiile privind metodele de plată.

Clienții norvegieni ai magazinelor de retail au avut întotdeauna dreptul de a plăti în numerar, dar acest lucru nu a fost impus, iar în ultimii ani un număr tot mai mare de comercianți cu amănuntul au renunțat la numerar, blocând accesul a aproximativ 600.000 de persoane care nu beneficiază de servicii digitale. Guvernul a intervenit introducând o legislație în baza căreia retailerii pot fi amendați sau sancționați dacă nu acceptă plăți în numerar.

Ministerul Justiției și Securității Publice a declarat că „recomandă tuturor să păstreze la îndemână numerar din cauza vulnerabilităților soluțiilor de plată digitale la atacurile cibernetice”. Acesta a asigurat că guvernul a luat în serios pregătirile „având în vedere instabilitatea globală crescândă, cu război, amenințări digitale și schimbări climatice. Drept urmare, s-a asigurat că dreptul de a plăti cu numerar este consolidat”.

Ministrul justiției și situațiilor de urgență al țării, Emilie Enger Mehl, a declarat la începutul acestui an: „Dacă nimeni nu plătește cu numerar și nimeni nu acceptă numerar, cash-ul nu va mai putea fi o soluție reală de urgență odată ce criza ne va lovi”. Penele prelungite de curent, defecțiunile sistemelor de plată sau atacurile digitale asupra lor și băncilor ar putea lăsa numerarul „singura alternativă la îndemână”, a spus ea.

Max Brimberg, cercetător la banca centrală a Suediei, a declarat că renunțarea la cash s-a făcut în mare parte la presiunea sectorul privat. Multe dintre băncile țării au eliminat numerarul din sucursalele locale cu ceva timp în urmă, ceea ce a făcut ca serviciile de plată digitale să fie ușor de implementat pentru un public foarte deschis la idee.

Procentul achizițiilor cu numerar în magazinele fizice a scăzut de la aproape 40% în 2012 la aproximativ 10% în ultimii ani, iar Brimberg a spus că există o îngrijorare tot mai mare cu privire la faptul că numerarul devine demodat.

„Acesta este un lucru pe care noi, ca bancă centrală, și guvernul central îl considerăm un risc, în special pentru persoanele care încă nu au adoptat economia digitală, precum și pentru pregătirea în cazul unui atac neconvențional sau a unui atac armat împotriva Suediei sau a unei țări apropiate”, a spus el. 

Deoarece toate sistemele de plăți suedeze făceau parte dintr-un singur ecosistem, un atac putea paraliza societatea, a explicat el.

Banca centrală analizează crearea și emiterea unei „coroane electronice” care ar acționa ca un „complement digital al numerarului”, dar implementarea ar necesita un mandat politic.

Hans Liwâng, profesor de știința sistemelor pentru apărare și securitate la Universitatea Suedeză de Apărare, a declarat că există o lipsă de dovezi cu privire la faptul dacă numerarul este mai bun decât plățile digitale în fața amenințărilor moderne.

Referindu-se la Ucraina, unde sistemele digitale s-au dovedit vitale pentru rezistența sa în fața Rusiei, el a spus: „Ucraina este un exemplu foarte bun de a merge mai degrabă spre viitor atunci când este război decât înapoi”.

Jashim Khan, autor principal al studiului și profesor de marketing la Universitatea din Surrey, a declarat că „natura viscerală a numerarului – mirosul, senzația tactilă și actul de a-l număra – creează o conexiune emoțională care la plățile digitale lipsește. […] Ținerea numerarului în mână ne amintește de valoarea sa, ceva ce plățile digitale pot face ușor de uitat“.

Chiar și acum, Norvegia și Suedia sunt pe ultimul loc în lume la numerar în circulație ca procent din PIB, conform cifrelor recente de la Sveriges Riksbank. Poate că, totuși, ceva bun iese din regresul societăților fără cash.

Într-o analiză de cercetare publicată în Qualitative Market Research se arată că pe măsură ce numerarul dispare din portofelele noastre, dispare și conștientizarea cheltuielilor, ceea ce duce la achiziții impulsive și inutile. Studiul sugerează că menținerea unui element fizic în sistemele noastre de plată poate fi vitală pentru promovarea unor comportamente responsabile în ceea ce privește cheltuielile, scrie Phys.org.

Jashim Khan, autor principal al studiului și profesor de marketing la Universitatea din Surrey, a declarat că „natura viscerală a numerarului – mirosul, senzația tactilă și actul de a-l număra – creează o conexiune emoțională care la plățile digitale lipsește. Când manipulăm numerar, nu doar cheltuim bani, ne despărțim de o parte din noi înșine”.

Echipa de cercetare a realizat studiul în două culturi diferite și în momente foarte diferite – Noua Zeelandă în 2013 și China în 2023. Aceștia au folosit grupuri de focus și chestionare deschise pentru a colecta date cât mai detaliate despre experiențele consumatorilor cu numerarul și cu metodele de plată fără numerar.

Participanților li s-a cerut să descrie sentimentele și comportamentele lor legate de utilizarea diferitelor modalități de plată. Ei au descoperit că numerarul promovează o conștientizare sporită a cheltuielilor, în timp ce cardurile și aplicațiile duc adesea la deconectarea de la banii cheltuiți.

Deși 50% din tranzacțiile din China se efectuează prin intermediul aplicațiilor de plăți, participanții au exprimat un sentiment diminuat de responsabilitate asupra finanțelor lor. Un participant a remarcat: „Banii digitali nu se simt ca și cum ai cheltui propriii bani; nu există conceptul de bani, dar cu numerarul este diferit; întotdeauna simți că banii tăi se împuținează atunci când îi folosești”. Acest sentiment se regăsește în ambele studii, subliniind greutatea emoțională pe care o are numerarul în comparație cu banii digitali.

Cercetătorii au constatat, de asemenea, că, deși oamenii se simt fericiți și în siguranță folosind aplicații de plată terțe, uneori se luptă cu un sentiment de pierdere atunci când se despart de numerar. Reacțiile emoționale la tranzacțiile cu cash includ tristețe și vinovăție, reflectând o conexiune psihologică mai profundă cu banii fizici. În schimb, ușurința plăților digitale duce adesea la cheltuieli necugetate, deoarece tangibilitatea numerarului este înlocuită de numere abstracte pe un ecran.

Khan continuă: „Cercetările noastre arată că numerarul nu înseamnă doar bani – este o modalitate de a rămâne conectați la ceea ce cheltuim. Ținerea numerarului în mână ne amintește de valoarea sa, ceva ce plățile digitale pot face ușor de uitat. Pe măsură ce folosim mai multe opțiuni fără cash, merită să ne amintim lecțiile pe care ne învață numerarul despre cheltuieli făcute cu înțelepciune.”

„Nu spunem că numerarul este depășit. De fapt, regândim modul în care privim și gestionăm banii pe măsură ce lucrurile se schimbă. Trecerea la o societate fără cash înseamnă că trebuie să înțelegem cum ne afectează diferitele opțiuni de plată, nu doar financiar, ci și emoțional. Cunoașterea acestui lucru ne poate ajuta să luăm decizii financiare mai bune într-o lume în care banii devin adesea invizibili.” Dar ce au descoperit Khan și echipa sa nu este nou. Profesorul american Richard Feinberg a lansat încă din anii 1980 ideea că oamenii sunt înclinați să cheltuiască mai mult cu cardurile de credit decât cu numerar. De atunci, numeroase studii au preluat-o și rafinat-o. De exemplu, unul din 2014, condus de cercetători de la Copenhagen Business School, a găsit că consumatorii tind să separe consumul de plată atunci când utilizează carduri de debit. Acest lucru se poate datora faptului că, așa cum a susținut și cercetătorul Dilip Soman în 2003, plăților cu cardul le lipsește importanța și transparența banilor fizici. „Presupunerea de bază este că tangibilitatea bancnotelor și monedelor creează conștientizarea că este schimbat ceva de valoare”, scriu Jashim Khan și Margaret Craig-Lees de la Universitatea AUT din Noua Zeelandă, în analiza lor „Plăți mobile: efectul lor asupra comportamentului de cumpărare”. „În condițiile de plată fără cash, consumatorii pot, în acel moment, să nu fie «acordați» mental (sau emoțional) la suma reală cheltuită.” Predarea literală a unui obiect material pare cu siguranță să aibă un impact psihologic fundamental diferit față de simpla fluturare a unui card contactless sau apropierea unui sistem de plată mobilă peste un scaner atrăgător – probabil datorită conceptului de „iluzie a banilor”, conform căruia oamenii tind să judece valoarea unui obiect (cum ar fi o monedă) după dimensiunea, forma și culoarea sa reală. În 2010, psihologul Manoj Thomas a descoperit că „durerea” resimțită la plata cu numerar este amorțită de plățile cu cardul. Thomas, care a examinat 1.000 de gospodării pe parcursul a șase luni, a susținut chiar că este mai probabil ca utilizatorii să cumpere alimente nesănătoase atunci când plătesc cu cardul. „Mai exact, plata cu numerar este mai dureroasă decât plata cu cardul de credit sau de debit. Această durere a plății cu numerar poate reduce răspunsurile impulsive și, prin urmare, poate reduce achiziționarea unor astfel de produse vicioase”, a concluzionat studiul. Deși argumentul că plățile cu cardul determină obiceiuri alimentare nesănătoase ar putea fi puțin exagerat, argumentul principal conform căruia plata cu cardul  încurajează cheltuielile impulsive este cu siguranță viabil. 

Traducere și adaptare: Bogdan Cojocaru