Plusuri și minusuri la impozitul minim pe cifra de afaceri: Guvernul ar putea încasa 5 mld. lei în plus în 2025, dar 148 de companii sunt în pierdere și 90 de companii ar intra de pe profit pe pierdere

Un studiu al think-thank-ului românesc The Tax Institute arată că impactul bugetar în 2025 al impozitului minim pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri mai mari de 50  mil. euro este de 5 mld. lei în încasări în plus, însă aproape 250 de companii din România ar intra sau rămâne pe pierderi în urma poverii fiscale.  

„Într-un mediu economic deja fragil, impozitul creează o povară fiscală necorelată cu profitabilitatea reală a firmelor, afectând în mod disproporționat sectoarele cu marje mici. O astfel de reglementare cu risc ridicat pentru creșterea economică nu numai că deteriorează competitivitatea firmelor românești în raport cu cele de pe alte piețe europene, dar diminuează capacitatea de a investi a acestora, afectează consumatorii, crește riscul de inflație și amplifică efectul negativ asupra întregii economii prin impactul pe lanțul de valoare”, notează Gabriel Biriș, fondator The Tax Institute și unul dintre autorii studiului „Impactul Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri asupra economiei: analiză sectorială, realizat de think thank-ul românesc de fiscalitate, în parteneriat cu Academia de Studii Economice (ASE) București.

În total, impactul impozitului minim pe cifra de afaceri ar fi de 1 mld. euro pentru bugetul de stat, dar aproape 250 de companii din România ar intra rămâne pe pierderi sau ar pierde profiturile, mai arată analiza citată.

Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus de guvernul condus de coaliția PSD-PNL, pentru o perioadă limitată de timp, conform declarațiilor reprezentanților guvernului de la acea vreme. Ideea nu este nouă și a fost redenumită „impozit minim pe cifra de afaceri”.

Scopul impozitului minim pe cifra de afaceri este să combată ceea ce autoritățile și consultanții fiscali numesc „optimizare fiscală”, adică mutarea profiturilor în țări cu taxe mai mici. Datele din 2024 ale Ministerului Finanțelor arată că principala creștere a încasărilor din impozitul pe profit provine din acest impozit minim. Optimizarea fiscală, adică reducerea bazei de impozitare astfel încât plățile la buget să fie cât mai mici nu este o practică ilegală. Cifrele din practic, din unele sectoare, cum este sectorul laptelui, de exemplu, arată că firmele locale care nu au sedii în alte țări au avut, în general, marje de profit mai mari decât companiile multinaționale.

„Problema transferului de profit prin prețuri de către multinaționale este mult exagerată, motivul fiind unul simplu: lipsa motivației. Cea mai mare parte a companiilor românești cu capital străin au companiile-mamă localizate în Germania, Austria, Olanda, Franța sau Italia, unde impozitul pe profit este de cel puțin 25%, mai mare decât în România (16%). Or, în acest caz, nu are niciun sens ca profitul să fie transferat prin prețuri către companiile-mamă pentru a plăti un impozit mai mare”, mai notează autorii studiului”, mai scriu autorii studiului.

La momentul introducerii, consultanții fiscali și mediul de business au argumentat că, din cauza incapacității statului de a opri optimizarea fiscală legală a companiilor, s-a recurs la acest impozit. Astfel, orice companie cu afaceri mai mari de 50 mil. euro, indiferent dacă are profit sau nu, trebuie să plătească taxe la stat. Impozitul se calculează ca 1% din cifra de afaceri, cu deducerea unor cheltuieli precum cele pentru investiții.

După doi ani în care acest impozit a fost principala sursă de creștere a veniturilor din impozitul pe profit, 2025 este un an dificil pentru guvernul Marcel Ciolacu. Guvernul are nevoie urgentă de venituri suplimentare la buget, într-un context economic complicat. Creșterea economică stagnează sau încetinește. Săptămâna trecută, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că economia țării este în stagnare.

În aceste condiții, veniturile bugetare, care ar trebui să crească cu 16% față de anul anterior, nu vor fi susținute de activitatea companiilor. Guvernul trebuie să analizeze fiecare leu ce poate fi colectat din taxele existente. Coaliția PSD-PNL a promis că bugetul pe 2025 va fi închis fără alte majorări de taxe, exceptând cele deja intrate în vigoare la 1 ianuarie 2025.