Plătim prețul neputinței: industria alimentară nu poate tura motoarele cu cele mai mici salarii din industrie, în timp ce deficitul a ajuns la un nivel record

Industria alimentară este Cenușăreasa României în ceea ce privește nivelul salariilor. Chiar dacă ar trebui să joace un rol important în reducerea deficitului comercial, ajuns la un nivel record de 5,9 miliarde de euro în 2022, salariile din industria alimentară sunt printre cele mai mici comparativ cu alte sectoare industriale. Inginerii din industria alimentară sunt cei mai prost plătiți în comparație cu colegii lor din IT, ingineria auto, ingineria chimică și siderurgie.

♦ Industria alimentară locală, care generează afaceri de 12 mld. euro anual, ar trebui să fie sector-cheie în economia locală după ce războiul din Ucraina ne-a arătat încă o dată importanța independenței alimentare pentru păstrarea echilibrului economic ♦ În schimb, deficitul comercial crește an de an, plătim tot mai mult pentru mâncare, în timp ce salariile muncitorilor din industria alimentară sunt cele mai mici din industrie ♦ Totodată, angajații pleacă pentru încă 200-300 de de euro în plus în străinătate, iar companiile aduc forță de muncă mai ieftină din Asia.

Industria alimentară este Cenușăreasa României în ceea ce privește nivelul salariilor. Chiar dacă ar trebui să joace un rol important în reducerea deficitului comercial, ajuns la un nivel record de 5,9 miliarde de euro în 2022, salariile din industria alimentară sunt printre cele mai mici comparativ cu alte sectoare industriale. Inginerii din industria alimentară sunt cei mai prost plătiți în comparație cu colegii lor din IT, ingineria auto, ingineria chimică și siderurgie.

În aprilie 2023, angajații din industria alimentară se aflau pe locul 17 în clasamentul salariului mediu net din 20 de sectoare ale industriei. Cu un salariu mediu net de 3.600 de lei, aceștia se situează cu aproximativ 1.000 de lei sub salariul mediu net din industrie, potrivit datelor statistice. Cu toate că industria alimentară este cel mai mare angajator din sectorul industrial, cu 151.000 de salariați în 2022, depășind in­dustria textilă și fabricarea autove­hiculelor, însă este departe de a reflecta importanța și contribuția acestei industrii la economie.

„Salariul mic din industria alimentară în comparație cu alte industrii este un paradox care se întreține și care descurajează noile generații să vină spre ea, să se specializeze. De exemplu, șefii de fabrici din industria alimentară, care au inclusă și componenta managerială, primesc salarii între 5.000 și 9.000 de lei. Un inginer tehnolog din in­dustria alimentară primește 3.000-4.000 lei, salariu pe care îl primește un începător în inginer în IT, dar vorbim totuși despre un alt domeniu. Însă, inginerul chimist e mai bine apreciat decât inginerul tehnolog“, spune Marius Ogrezeanu, fondator al agenției de recrutare în agricultură Agribusiness Job. La rândul ei, Oana Popescu, managing director în cadrul companiei Humangest România, care are și clienți care produc alimente, spunea că industria se confruntă cu un deficit de candidați în special pe zona direct productivă, atât personal calificat, cât și personal necalificat.

„Câștigurile acestea mici sunt o pro­vo­care în atragerea de candidați și lasă puține șanse angajatorilor în competiția cu an­gajatori de pe plan local, cât și cu com­panii din afară. De altfel, foarte mulți candidați spun că preferă să lucreze chiar și sezonier pentru companii din străinătate și să trăiască în extrasezon din economii. Este o tendință pe care clienții noștri o resimt în bugetele de salarii, dar și în performanță, pentru că în ciuda creșterilor pe care le-au făcut în ultima perioadă este tot mai greu să găsească forță de muncă, cu atât mai mult forță de muncă calificată“, spunea ea recent pentru ZF.

Altfel spus, paradoxul salariilor mici din industria alimentară are un impact negativ asupra atragerii și reținerii forței de muncă, căci discrepanța salarială comparativ cu alte industrii îi descurajează pe tineri să se orienteze către această industrie și să-și dezvolte competențele aferente. O mână de ajutor pentru sector a fost aruncată odată cu stabilirea salariului minim în industria alimentară și a agriculturii la 3.000 de lei începând cu luna iunie 2022, măsură care se vede în statistici. Astfel, din aprilie 2022 până în aprilie 2023 salariul a avansat cu aproape 1.000 de lei, dar nu a fost de ajuns pentru a acoperi decalajul între media națională și câștigurile din sectorul alimentar. Astfel, între salariul mediu net de la nivelul economiei și cel din sectorul alimentar este o diferență de aproape 1.000 de lei.

„Un alt paradox este faptul că noi importăm foarte multă mâncare, dar nici nu investim în forța de muncă din industria alimentară. Nu știu dacă marja de profit a procesatorului este mică sau este vorba despre subaprecierea forței de muncă, ceea ce duce la niveluri scăzute de salarizare“, a mai spus Ogrezeanu.

Deficitul comercial din industria alimentară – ZF a luat în calcul doar produsele agricole și alimentare cu excepția cerealelor, animalelor vii și a semințelor – a fost în 2022 a fost de 5,9 miliarde de euro, în creștere cu 20% față de anul precedent și cu 60% față de acum cinci ani (2018), mai arată datele statistice. Pandemia și mai apoi războiul din Ucraina au adus dezechilibre importante în economia locală și din cauza faptului că România nu își poate asigura necesarul de alimente. Practic, cele mai importate pro-duse ca valoare sunt carnea, lactatele, ouă, mierea, dar și legumele, pentru care România plătește 3,1 miliarde de euro, adică mai mult decât încasăm pe toate alimentele exportate, conform analizei ZF. Practic, România exportă materii prime- animale vii și cereale- și aduce pe plan local produse cu valoare adăugată adică carne ambalată și pâine sau produse de patiserie. Pesta porcină, care nu poate fi oprită nici în al șaselea an de când piața se confruntă cu această epidemie, a condus la importuri tot mai mari de carne de porc. Astfel, România nu poate acoperi nici 20% din consum și devine tot mai dependentă de importuri în condițiile în care investitorii fug de acest sector, iar procesatorii sunt obligați să cumpere carne din afara țării pentru a putea face business și la export.

În acest context, jucătorii din industrie cred că e nevoie de implicarea activă a autorităților și a factorilor de decizie pentru a readuce România pe plus în ceea ce privește producția de carne, dar și de alte alimente. Totodată, sunt necesare investițiile în forța de muncă, creșterea nivelului salarial și îmbunătățirea condițiilor de muncă în industria alimentară, care pot contribui la competitivității și la reducerea deficitului comercial.