Piraterie cu brevet

Povestea nenumăratelor procese pe care le poartă Apple prin tribunalele din întreaga lume am încercat s-o comprim într-o pagină de revistă în urmă cu câteva săptămâni sub titlul “Cât poate costa un miliard?”. Am fost apostrofat pentru absurdul deliberat al interogației, dar ideea a rămas în picioare. Apple a câștigat unul dintre procesele cu Samsung, iar compania coreeană a fost obligată de curte să plătească despăgubiri de circa un miliard de dolari. Desigur că lucrurile nu se termină aici, pentru că Samsung nu doar că a atacat sentința, ci a contraatacat de îndată ce a apărut iPhone 5, acuzând Apple că a violat în noul produs brevete pe care le deține. Într-adevăr, această pierdere la capitolul imagine s-a tradus în bani. Dezastrul hărților din iPhone 5 nu a făcut decât să degradeze cu încă puțin imaginea companiei, deoarece Apple a ignorat cu aroganță cerințele publicului, care-și dorea revenirea la Google Maps. Iar Google nu a ratat ocazia și a anunțat că a trimis către Apple Store sistemul său de navigație, însă politica Apple este de a aproba aplicațiile și, de fapt, nimeni nu se așteaptă ca produsul rivalului să fie acceptat. Cu toate că Tim Cook și-a cerut scuze clienților și i-a asigurat că firma va depune toate eforturile, bla-bla, bursa a reacționat cu promptitudine, iar prețul acțiunilor Apple a scăzut cu 11 dolari, ceea ce se traduce într-o pierdere de 10 miliarde. Nu e foarte grav, dar e totuși semnificativ.

Zilele trecute revista Forbes se întreba dacă nu cumva Apple cheltuiește mai mult timp cu litigiile decât cu inovațiile și a punctat motivele pentru care oamenii de afaceri se îngrijorează privind viitorul companiilor ce procedează astfel. În primul rând, bătăliile juridice tind să distragă atenția conducerii de la adevăratele priorități ale companiei, mai cu seamă descoperirea și exploatarea unor noi oportunități de afaceri. În al doilea rând, victoriile în justiție induc un fals sentiment de siguranță, deoarece compania se simte ferită de competitori și tinde, în consecință, să neglijeze inovația și păstrarea standardelor ridicate în privința calității. În al treilea rând, poate cel mai important, litigiile pot să afecteze imaginea companiei în rândul clienților, mai ales atunci când rezultatul lor se traduce în limitarea posibilităților de alegere, creșterea prețurilor și compromisuri în privința calității.

Un impuls în direcția sugerată de articol ar putea veni de la o companie numită Accredited Transcription Corp (ATC), care pretinde că Apple și Google încalcă un brevet pe care ea îl deține în domeniul “transcrierii vorbirii”, adică tehnologia prin care vocea este captată, digitizată și analizată pentru a percepe cuvintele și a le transcrie sub formă de text. Produsele vizate sunt Siri de la Apple și Voice Recognition, tehnologie introdusă de Google în Android 4.1 (Jelly Bean). ATC avertizează că în maximum 30 de zile va trimite scrisori “cease and desist” către Apple, Google și alte companii din domeniul tehnologiei și pretinde ca firmele vizate să aleagă între a plăti redevențe pentru fiecare produs, a licenția tehnologia sau a înceta să mai folosească tehnologia în cauză. Trebuie spus că ATC nu a inventat nimic niciodată și businessul pe care-l practică este de a cumpăra drepturile asupra unor brevete strict în scopul de a le valorifica în procese (în jargonul breslei se cheamă “patent troll”). Brevetul invocat a fost obținut de Alan Feller în 1999 și mi s-a părut cu totul irelevant. Relevant este că printre acele “alte companii” se numără și Samsung, astfel că nu este exclus ca Apple să fie pusă în situația de a se coaliza în instanță cu cei mai mari dușmani ai săi (“concurenți” ar fi un eufemism).

Însă acest caz ar putea avea și o altfel de importanță, deoarece ar putea pune sub semnul întrebării eficiența sistemului de protecție a proprietății intelectuale în vremurile de azi. Un studiu din 2008 a constatat că profitul obținut de pe urma brevetelor de companiile americane (mai puțin cele farmaceutice) în 1999 a fost de 4 miliarde de dolari, în vreme ce litigiile pe care le-au generat au costat peste 14 miliarde. Cu contribuția Apple, diferența este acum cu siguranță mult mai mare.