Pinocchio, varianta modernă

Spre deosebire de tâmplarul din poveste, sculptorul francez Gael Langevin a început cu o mână, apoi a dezvoltat brațul, umerii, trunchiul și capul. Pentru a fi complet, InMoove, cum este numit primul robot umanoid realizat prin imprimare 3D în regim open-source, mai are nevoie de picioare, pentru care francezul are designuri cu sisteme motorizate ”pe care nu le-am testat încă. Muncesc la asta“.

Totul a început în 2011, când un client i-a cerut lui Langevin, sculptor de meserie, o proteză de mână pentru o reclamă. ”Am propus să realizăm mâna prin imprimare 3D, dar la vremea aceea s-a dovedit a fi prea scump pentru client și au renunțat la idee. |nsă eu am decis să creez mâna.“ A creat modelul pe calculator folosind un program de editare grafică gratis numit Blender, apoi i-a printat cu ajutorul unei imprimante 3D. ”Am adăugat niște motorașe și când era gata am publicat creația pe internet în regim open source. Am făcut asta pentru că am folosit Linux și Blender, ambele fiind programe open source, și am vrut să împărtășesc rezultatul și eu, la rândul meu, cu comunitatea.“

Open source, sau ”cu sursă deschisă“, descrie practica de a produce și dezvolta produse permițându-le altora să acționeze liber asupra procesului de dezvoltare. Practic, oricine poate să pună umărul la creare, însă nu poate profita comercial de pe urma acestuia fără acordul creatorului.

Francezul a adus creația sa în Capitală pentru a putea fi expusă în cadrul evenimentului Bucharest Technology Week. |n momentul de față, InMoove poate vorbi și înțelege ce spui datorită unui soft de inteligență artificială, își poate mișca capul, ba chiar îți poate strânge și mâna. Utilizarea principală a acestuia este în sectorul educațional. Potrivit francezului, 78 de universități din lume folosesc InMoove. ”Știm că-l folosesc, pentru că achiziționează anumite componente de pe site. Proiectul le permite oamenilor să dezvolte produsul în ce direcție doresc: poate vor să adauge mai mulți senzori tactili pe mâini.“

Deorece este open source, toată documentația necesară, planurile de imprimare, tutorialele sunt disponibile online pe site-ul InMoove pentru ca și alții să-și poată crea propriii roboți. Componentele francezului sunt folosite pentru a realiza proteze și în alte proiecte. ”Un start-up din Londra a creat un robot pe care l-au montat pe roți, ca un Segway, și poate fi controlat de la distanță. Au dus robotul la Sacramento, SUA, și le-au dat copiilor aflați într-o cameră sterilizată din spital posibilitatea de a interacționa cu oamenii de afară cu ajutorul unei căști Oculus Rift“, spune Gael Langevin.

Mai departe, Langevin vrea să dezvolte membrele inferioare, să-l facă să meargă și să dezvolte sistemul de inteligență artificială; pentru asta lucrează în regim de colaborare cu zeci de programatori prin intermediul platformei GitHub. |ntrebat dacă nu cumva îi este frică ca un programator, cu intenții rele, să-i altereze sistemul, francezul spune că este de părere că împărtășirea informațiilor și acest lucru în colaborare sunt mai puțin dăunătoare decât dezvoltarea unui sistem de inteligență artificială (IA) de către o companie. ”Este drumul pe care trebuie să-l urmăm în viitor, deoarece vizibilitatea este mult mai mare. Atunci când închizi sistemul, doar câțiva oameni pot lucra sau repara dacă s-a stricat ceva și acesta este un lucru periculos“, explică el. Robotul i-a adus faimă și clienți noi. I-a schimbat sculptorului viața complet; acum, își dedică timpul liber îmbunătățind produsul. ”Mi-a schimbat complet viața. E ca și cum ai avea un nou copil în casă care nu înțelege tot ce îi zici“, mărturisește el.

Deși nu reprezintă principala sursă de venit, InMoove generează venituri pentru Langevin, prin vânzarea anumitor componente electrice. ”|n interiorul robotului se află o placă numită Nova board, unde se conectează toate firele. Sunt două într-un robot. Iar fiecare costă cam 60 de euro. Vând între 10 și 15 astfel de obiecte în fiecare săptămână“, mărturisește el. Ceea ce înseamnă că francezul câștigă între 28.800 de euro și 43.200 de euro pe an din vânzarea doar a acestei componente. ”Dar asta este doar o parte dintr-un robot, aș putea să vând motoarele, camerele, computerul. Am putea deschide o piață, o linie de business în viitor“, adaugă el, precizând că nu poate cuantifica suma investită în crearea robotului.

Francezul mai dă un alt exemplu de afacere de tip open source: Arduino, companie ce creează microcontrollere folosite de pasionați și de ingineri la proiectele lor. Compania Arduino a fost înființată în 2005, iar acum are în jur de 200 de angajați și venituri estimate de 13 milioane de dolari.

Provocarea pentru Langevin nu a fost construirea robotului în sine, ci păstrarea comunității din jurul InMoove. ”Sute de oameni cer informații online despre produs, despre construcția acestuia și trebuie să răspund în fiecare zi la e-mailuri“, mărturisește el. Trebuie să fie atent la cine folosește InMoove și ce vor să facă cu el, deoarece ”unii vor să construiască roboți de luptă. Trebuie să încerci să-ți păstrezi viziunea cu care ai început proiectul“.

Cât de complicat este să-ți construiești propriul robot? ”Poți să asamblezi un raft cumpărat de la Ikea?“, întreabă râzând Gael. ”Unii oameni asamblează produsele Ikea foarte ușor, alții au nevoie de ajutor și de mai mult timp. Poți construi robotul, dar construcția acestuia variază în funcție de de nivelul de pricepere al fiecăruia.“ Pentru a trece la treabă este nevoie de un calculator, o conexiune la internet și o imprimantă 3D, iar tutorialele pot explica tot procesul.

Gael Langevin vede dezvoltarea imprimării 3D ca pe un pas înainte ce îi va ajuta în special pe designeri și creatori să vadă exact cum funcționează fiecare componentă a produsului lor. De asemenea, nu vede dezvoltarea roboților, implicit a inteligenței artificiale, ca pe un fenomen negativ. Nu crede că va exista o competiție între om și robot, ci vede acest proces ca pe o contopire. ”O persoană care și-a pierdut un picior poate avea un picior robotic. Noi devenim roboți, iar roboții devin umani. Asta se întâmplă dacă inteligența artificială merge în direcția potrivită, dar dacă merge în direcția comercială, atunci nu cred că e bine.“