Piesa fundamentală a capitalismului - ce mișcă economia mondială

Este cel mai simplu și mai practic instrument folosit în transportul mărfurilor, păstrându-și forma inițială de acum mai bine de 50 de ani, de când se presupune că a fost inventat de către olandezi. Utilizat pentru prima oară în transporturile de mărfuri ale International Union of Railways, a devenit extrem de popular în America în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când a revoluționat industria alături de stivuitoarele folosite în transportul încărcăturilor de război. Paleții au acționat prin mărirea vitezei cu care se desfășurau schimburile industriale: dacă în 1931 descărcarea unui transport de 13.000 de conserve fără paleți putea să dureze trei zile, cu paleți aceeași cantitate putea fi descărcată în doar patru ore, potrivit informațiilor publicate în revista americană Pallet Enterprise.

Intrați în uz la începutul secolului XX, paleții nu spun prea multe oamenilor din 2012, inclusiv celor care activează în domenii conexe, cum ar fi în domeniul distribuției, al industriei farmaceutice sau al tutunului, sectoare în care paleții sunt indispensabili. Paletul este un obiect care nu sare-n ochi, dar dacă îl cauți, ajungi să îl vezi peste tot.

Olga, angajată la sectorul de aprovizionare dintr-un hipermarket din Capitală, vorbește despre “un depozit mare la Ploiești” de unde vin toți paleții pe care spune că magazinul îi comandă în fiecare zi. Colegul ei, Daniel, recunoaște că nu s-a întrebat niciodată de unde vin, dar nu își imaginează cum ar putea să manevreze marfa fără acest instrument: “Cărăm absolut tot pe paleți, food, non-food, nu ne-am descurca fără”. Concluzie la care a ajuns și presa străină: un articol publicat de ediția online a revistei Slate are ca idee principală faptul că paletul este unitatea de bază a economiei globale. Dar cât de adevărată este afirmația care spune că instrumentul esențial de muncă pentru angajații din super și hipermarketuri este de fapt și baza capitalismului?

Dacă ne gândim că în prezent există aproximativ 500 de milioane de europaleți care circulă în întreaga lume, iar mai mult de 60 de milioane sunt produși anual de peste 400 de producători din 30 de țări, potrivit informațiilor de pe site-ul Asociației Europene de Paleți, afirmația pare cât se poate de veridică. Da, există asociații de paletizare, certificări și licențe care se acordă pe bază de audit și chiar și o “piață neagră” a paleților mai dezvoltată chiar decât cea care funcționează în limitele legii, potrivit spuselor lui Iuliu Miklos, președintele fondator al Asociației Române de Paletizare EPAL-RO și managerul primei fabrici producătoare de paleți de la noi, Mikim S.A.

Munții de paleți vin chiar din mijlocul munților adevărați, din fosta țară a Bârsei, în Brașov, lângă vârful Postăvaru care se vede rotunjit “doar de aici”, spune Miklos. Găsim stivele de paleți chiar în curtea fabricii, pentru că depozitarea în aer liber nu este o problemă indiferent de vreme, lemnul având proprietatea de a se usca sub apă: “O tehnologie din perioada romană folosea chiar apa pentru uscarea lemnului din interior spre exterior, după ce ieșea din perioada de vegetație”.

Cer albastru, miros de lemn și un proprietar de companie animat de un evident spirit nonconformist, Iuliu Miklos, care escaladează o stivă de paleți în timp ce povestește: “Lemnul este viață, trăiește odată cu noi și se mișcă; din cauza asta se aud trosnituri în casă de la mobilierul făcut din lemn – el este viu tot timpul, chiar și după ce este tăiat”. Pasionat de istorie și sporturi extreme – printre care mountain-biking și kitesurfing, simțindu-se în largul său în vârful muntelui, unde “este aer”, și-a dedicat timpul primei mari pasiuni, lemnul, fiindcă, spune el, “este normal să iubești pădurea de care ai fost înconjurat în copilărie”. Prin urmare, a ales să studieze la facultatea de industrie a lemnului unde “chiar a învățat, i-a plăcut și a pus în aplicare ceea ce a învățat”.