A picat de două ori primul an la școala de film, s-a luptat patru ani cu joburi ciudate, și-a epuizat toate opțiunile și totuși a reușit. Cine este Christian Weedbrook, omul care în doar o săptămână a devenit miliardar după ce Nvidia a făcut un anunț neașteptat

La 23 de ani, Christian Weedbrook aranja marfă în ture de dimineață, filma reclame TV după-amiaza și lucra part-time la un videoclub. Același om s-a trezit miliardar într-o săptămână, după ce Nvidia a anunțat că vrea să construiască infrastructura AI a viitorului în jurul computerelor cuantice, scrie Fortune.

Povestea fondatorului Xanadu Quantum Technologies nu seamănă cu nicio biografie standard din tehnologie. Weedbrook, originar din Australia, a picat de două ori primul an de școală de film și a petrecut patru ani în joburi diverse înainte să ia o decizie care i-a schimbat traiectoria.

„Epuizasem toate celelalte opțiunile. M-am gândit: mă întorc la ceva la care eram ok, matematică. Nu știu unde va duce, o să văd”, a declarat el pentru The Globe and Mail.

A dus spre un doctorat în teoria informației cuantice la University of Queensland și un stagiu postdoctoral la MIT.

În 2014, Weedbrook a trecut de la om de știință la antreprenor, fondând CipherQ, o companie de securitate cuantică. Când investitorii i-au semnalat că preferă domeniul calculului cuantic în locul securității, a schimbat direcția și a lansat Xanadu în 2016 la Toronto.

Începuturile nu au fost line: primul chip a eșuat, iar Weedbrook s-a confruntat cu evacuarea de trei ori. Situația s-a stabilizat după ce compania a intrat în programul de incubare Creative Destruction Lab al Universității din Toronto.

De acolo, Xanadu a construit treptat un portofoliu tehnic credibil. Compania a demonstrat „quantum advantage”, executând o sarcină în milisecunde pe care un calculator ar fi rezolvat-o în 9.000 de ani.

Biblioteca software open-source PennyLane, denumită după afinitatea fondatorului pentru Beatles, a ajuns la 35.000 de utilizatori activi conform documentelor depuse în martie.

Înainte de listare, Xanadu a obținut 287 de milioane de dolari în finanțare guvernamentală pentru planurile sale de data center, iar investitori precum Bessemer Venture Partners, fondul de pensii OMERS și Georgian Partners au intrat în acționariat. Compania a intrat la bursă în martie 2026, prin fuziunea cu firma Crane Harbor Acquisition Corp., listându-se simultan pe Nasdaq și TSX.

Catalizatorul care a transformat toate acestea în avere lichidă a venit pe 14 aprilie 2026, de World Quantum Day. Nvidia a lansat Ising, prima familie de modele AI open-source dedicate calculului cuantic, concepute să rezolve două dintre cele mai dificile probleme tehnice ale domeniului: calibrarea procesoarelor cuantice și corectarea erorilor în timp real. Modelele livrează performanțe de 2,5 ori mai rapide și de 3 ori mai precise față de standardul anterior din industrie.

Jensen Huang, CEO Nvidia, a formulat miza direct:

„AI devine sistemul de operare al mașinilor cuantice.”

Piața a reacționat imediat. Acțiunile Xanadu au urcat 250% în cinci zile de tranzacționare, atingând un vârf de 32,67 dolari pe acțiune și o capitalizare de piață de peste 16 miliarde de dolari, plasând compania printre cele mai valoroase firme tech canadiene listate.

Cu o participație de 15,6% din acțiunile companiei, averea lui Weedbrook a ajuns la 1,5 miliarde de dolari.

Alți investitori timpurii au ieșit și ei câștigători: Georgian Partners, Bessemer Venture Partners și OMERS au înregistrat câștiguri substanțiale pe hârtie, deși un lockup de 180 de zile îi împiedică să lichideze pozițiile până în septembrie.

Entuziasmul bursier contrastează cu realitatea financiară a companiei. Xanadu a raportat venituri de 4,6 milioane de dolari în 2025, în creștere cu 188% față de anul anterior, dar a înregistrat o pierdere netă de 70,7 milioane de dolari și cheltuieli de cercetare și dezvoltare de 55,2 milioane de dolari. Profitabilitatea nu este așteptată în orizontul apropiat.

Analistul Antoine Legault de la Wedbush Securities a avertizat că dacă entuziasmul generat de modelele Nvidia cedează locul întrebărilor despre monetizare, o parte din aprecierea bursieră s-ar putea eroda.

„Rămâne de văzut dacă companiile din domeniu vor folosi aceste instrumente în avantajul lor și dacă acest lucru va accelera procesul spre comercializare”, a adăugat Legault.

Xanadu vizează construirea unuia dintre primele centre de date cuantice până în 2030, folosind calculatoare fotonice care operează la temperatura camerei prin conexiuni de fibră optică, o arhitectură pe care Weedbrook o consideră mai scalabilă decât alternativele bazate pe superconductori, care necesită temperaturi apropiate de zero absolut.