Piața vinului, în epoca „fără alcool și fără calorii”

Schimbarea generațiilor aduce întotdeauna noi trenduri și obiceiuri în consum, iar vinul, bătrâna licoare care a însoțit omul de-a lungul istoriei sale zbuciumate, nu putea rămâne neatins. Într-o societate tot mai diversificată, vinul trebuie să se adapteze pentru a fi pe gustul cât mai multor consumatori, atât tradiționali, cât și neconvențion-ali. Poate fi vinul fără alcool și cu puține calorii o soluție pe termen lung sau doar un trend de moment?

Vinul este unul dintre lucrurile care leagă, ca un fir roșu (sau alb), ziua de azi de începuturile civilizației umane, cu un rol esențial în diferite culturi și tradiții, liant social și element nelipsit într-o multitudine de evenimente, de la cele mai vesele la cele mai triste. Primele dovezi ale producției vinului au fost descoperite în Georgia, cu o vechime de peste 8.000 de ani, dar licoarea era consumată și în Iran (5.000 î.Hr.), Armenia și Sicilia (4.000 î.Hr.), de-a lungul întregului bazin mediteranean, încă din Epoca Bronzului. Chiar dacă tehnologia, gusturile și soiurile s-au schimbat puternic de-a lungul istoriei, vinul a rămas una dintre băuturile preferate ale umanității.

În ultimii ani însă, se simte un vânt al schimbării, un shift în preferințe și obiceiuri legat de consumul de alcool, și implicit de vin, pe măsură ce generațiile mai tinere cresc ca pondere în rândul consumatorilor. Iar pentru a supra-viețui, vinul s-ar putea să fie nevoit să treacă, la rândul lui, printr-o schimbare. Potrivit unui studiu realizat de Beren-berg Research în 2018, tinerii din Generația Z beau, în medie, cu 20% mai puțin alcool decât Millennials, care, la rândul lor, beau mai puțin alcool decât o făceau Baby Boomers și Gen X la aceeași vârstă. Iar în pandemie, dacă persoanele mai în vârstă au ajuns să bea mai mult decât înainte de lockdown, tinerii au fost tot mai mult atrași de abstinența totală. Rezultatul este că, în prezent, la nivel global, industria vinului se bazează tot mai mult pe clienții peste 35-40 de ani, pe de-o parte ca urmare a problemelor demografice din anumite regiuni, precum Europa și Asia de Nord, și pe de altă parte a atracției tinerilor pentru alte tipuri de băuturi, fie fără alcool, fie cocktailuri sau bere craft, potrivit platformei IWSR.

În 2023, consumul global de vin a scăzut cu 2,6%, la minimul ultimilor 27 de ani, arată datele Organizației Inter-naționale a Viei și Vinului. Practic, au fost vândute cu 800 de milioane de sticle mai puțin decât în 2022, în condițiile în care toate cele cinci piețe principale au fost pe minus, inclusiv Franța și SUA. 

În căutarea vinului fără alcool și fără calorii. Schimbarea generatiilor impune și noi obiceiuri de consum, tinerii fiind mai preocupați de mediu decât predecesorii lor, dar și de starea lor de sănătate și alimentele sau băuturile pe care le aleg. De asemenea, o parte dintre noii consumatori consideră vinul o băutură prea „elitistă”, în timp ce, în paralel, nici Gen Z, nici Millenials nu se dau în lături de la experiențe noi și vor să încerce gusturi și arome diferite, îndreptându-se  adeseori spre cocktailuri sau bere craft, în detrimentul vinului clasic. 

Destul de repede, producătorii au simțit că este mai greu să convingă clienții tineri să cumpere și să consume pro-duse care conțin alcool sau multe calorii. Tot mai des, proprietarii de crame primesc în timpul tururilor organizate pentru vizitatori întrebarea: câte calorii are un pahar de vin de acest fel? În replică, industria a venit cu o soluție greu de imaginat în urmă cu câțiva ani: băuturile fără alcool sau cu puțin alcool (no-alcohol / low-alcohol). Și dacă berile fără alcool par să își fi găsit gustul potrivit și drumul drept în piața globală, situația este deocamdată mai dificilă în cazul vinului. Încă se caută rețeta perfectă pentru a replica gustul, eliminând alcoolul, de tot sau aproape de tot, fără adaos de apă. În paralel, producătorii de vin caută soluții pentru a reduce și numărul de calorii per pahar, sperând astfel să crească consumul, mai ales în rândul femeilor. Dar vinurile „light” sau fără alcool lansate deja în diferite țări încep să fie tot mai populare în anumite medii și tot mai mulți producători își îndreaptă atenția și spre această categorie de produse. 

Sloganul „vinuri albe care nu vă vor face să regretați că v-ați răsfățat cu câteva pahare” pare pe gustul tinerilor atenti la câte calorii consumă la o masă, scrie Wall Street Journal. Astfel, în timp ce vânzările totale de vinuri au scăzut pentru al treilea an consecutiv, categoria vinurilor light a crescut la vânzări de 209 milioane de dolari în 2024, de la 16 milioane de dolari în 2019, conform unui studiu de piață realizat de compania Circana. WSJ remarcă în contin-uare că noile vinuri, cu prețuri care pornesc de la 15 dolari, au în jur de 80 de calorii pe porție – spre deosebire de cele 120 de calorii dintr-un pahar obișnuit de vin alb. Pe principalele zece piețe, vinul domină segmentul low-alcohol, înregistrând o creștere puternică a consumului, cu o medie de 8% în 2023, determinată în principal de evo-luția din SUA, potrivit companiei britanice de analize de piață IWSR. Promotorii vinului cu conținut scăzut de alcool subliniază în orice situație calitățile pe care le are această băutură, de la numărul mic de calorii la procentul mic de carbohidrați și, în multe cazuri, zero zahăr rezidual. Consumul de vin fără alcool este, de asemenea, în creștere (Ă7% în 2023, pe principalele zece piețe), dar acest segment mult mai mic se luptă încă să atragă consumatorii din cauza percepțiilor negative cu privire la gust și a disponibilității reduse pe unele piețe, mai arată analiza IWSR.

Cât de roz e situația din România. În mod tradițional, pe mesele românilor se găsește în cele mai multe cazuri vin alb, demisec, tendință care se menține neschimbată de ceva timp. „Însă, dacă vorbim despre consumul educat de vin, aici continuăm să observăm o diversificare rapidă a ofertei, care a devenit mai sofisticată, care acoperă mai bine toate palierele de preț, cu nișe în creștere, mai ales în zona de spumante, vinuri organice și vinuri cu conținut redus de alcool sau fără alcool”, explică Marinela Ardelean, fondatoarea platformei Wines of Romania.

De asemenea, ea observă că tinerii sunt tot mai deschiși către educația în domeniul vinului și către participarea la evenimente legate de vin, curioși să devină consumatori mai avizați. Și chiar dacă pe plan local nu există încă producători de vinuri fără alcool, există producători pregătiți să răspundă și acestei cereri, odată ce ea se va consol-ida.

Pe de altă parte, specialistul român spune că există o zonă gri în legislația din acest domeniu, care nu încurajează, deocamdată, dezvoltarea acestui segment. „Însă este o chestiune administrativă, ușor de rezolvat în momentul în care acest lucru devine o necesitate. Dacă România se aliniază tendințelor din Europa, ne putem aștepta ca vinul fără alcool să ajungă la 8-9% din piață în următorul deceniu, deci este clar că în această perioadă trebuie stabilită și o politică de definire și taxare a acestui produs”, a explicat Marinela Ardelean.

Anul trecut, producția locală de vin a atins niveluri record, în creștere cu 15%, deși a provenit de pe o suprafață mai mică de viță-de-vie, iar industria de profil a continuat să se dezvolte, peste 50 de crame noi fiind autorizate, arată datele ONVPV, analizate de Wines of Romania. În 2024 însă, culesul a început cu o lună mai devreme în unele zone, din cauza temperaturilor ridicate. Producătorii spun că recolta este cu 20-30% până la 50% mai mică față de anul trecut, în funcție de soi, parcelă și de momentul recoltării. „Este evident că am avut unul dintre cei mai dificili ani din ultima perioadă, cu o secetă prelungită care a afectat mare parte din țară, mai ales sudul. Asta înseamnă au-tomat o recoltă mai mică și nu neapărat mai bună. Strugurii au fost culeși semnificativ mai devreme în multe regi-uni, nu doar în România, ci și în Italia, Franța și Spania, deoarece deja atinseseră concentrațiile necesare de zaha-ruri. Cel puțin în unele cazuri, maturitatea aromatică a strugurilor nu a fost atinsă, iar acest lucru se va traduce în vinuri mai puțin complexe, cu o speranță mai redusă de învechire la sticlă”, a comentat Marinela Ardelean.

În mare, ea estimează că podgoriile din sud au produs cu 10-20% mai puțin vin decât în anii obișnuiți, iar per total, producția locală va scădea în 2024 cu minim 5-10% față de recordul din 2023. În ceea ce privește vânzările, piața a păstrat o ușoară tendință de creștere, susținută și de temperaturile ridicate din vară. În final, evoluția viitoare a pieței vinului nu poate fi creionată doar în alb sau negru. Nici măcar în roșu sau alb. Este o poveste complexă, croșetată din multe fire și noduri, cu tendințe adeseori contradictorii. Consumatorii de azi, dar și cei de mâine, aparțin unor generații cu individualități puternice, cu grupuri mai restrânse, greu de cuprins în categorisirile clasice.

După cum spune fondatoarea Wines of Romania, sunt mulți cei care nu consumă alcool deloc, din motive person-ale, dar sunt la fel de mulți cei interesați de gust, de a explora senzorial lumea în care trăiesc, și care gustă orice, de la vinuri la cocktailuri complicate, și sunt mulți care au perceput complexitatea universului vinului și au început să studieze gusturi, struguri, regiuni și țări.

„Cred că media între toate tipurile de raportare la vin și, în general, la băuturi alcoolice ne indică o orientare către un consum responsabil și foarte diversificat, mai ales în rândul clienților educați. Aștept ziua în care oamenii vor înțelege că un pahar de vin la masă nu înseamnă neapărat o alegere sofisticată, ci mai degrabă una naturală. Mâncarea și vinul, și mai ales mâncarea locului pusă alături de vinul locului, fac parte din civilizația fiecărui popor.”   

Mâncarea și vinul, și mai ales mâncarea locului pusă alături de vinul locului, fac parte din civilizația fiecărui popor. – Marinela Ardelean, fondatoarea platformei Wines Of Romania